Pornirea motoarelor cu ardere interna

Trimis la data: 2005-08-07 Materia: Mecanica Nivel: Gimnaziu Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 6586
Autor: Catalin Pavelescu Dimensiune: 3575kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru pornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie. Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de care depinde reusita pornirii motorului. Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatia de pornire.

Notiuni despre pornirea motoarelor;Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru pornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie.

Turatia de pornire;Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de care depinde reusita pornirii motorului.Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatia de pornire. Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asigura depresiunea necesara formarii amestecului caruburant (care depinde de viteza pistonului) sau presiunea de injectie a motorinei (care este influentata de viteza pistonului pompei de injectie).

La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si inflamabilitatii ridicate ale benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului si declansarii scanteii. Ca urmare, la 0oC, turatia de pornire ajunge la 35-40 rot/min.
La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul de comprimare a
target="_self">aerului
scade sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cause, la finele comprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere.

Vaporizarea si autoaprinderea combustibilului sunt afectate, in plus, de imposibilitatea incalzirii aerului proaspat, de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de injectie, precum si de viscozitatea ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la m.a.c. este la 0oC intre 100 si 200 rot/min.
Intre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta si anume: durata pornirii va fi cu atat mai mica, cu cat turatia de pornire va fi mai mare. In mod normal, durata pornirii este de 3 – 8 s.

Influenta unor factori asupra pornirii Dintre factorii care au o influenta importanta asupra pornirii se pot cita: tipul instalatiei de racier, natura combustibilului, tipul camerei de ardere, avansul la injectie etc. Tipul instalatiei de racire. Motoarele racite cu aer pornesc mai usor, deoarece, in cursa de comprimare, pierderile de caldura scad din intensitate si se atinge mai repede temperatura de regim. Experimental, s-a constatat ca, la motoarele racite cu aer, timpul de pornire este de trei ori mai redus decat la motoarele racite cu lichid.

Natura combustibilului. Pornirea motorului, mai ales pe timp rece, este influentata de prezenta fractiunilor usoare din combustibil.
La m.a.s., temperature mediului ambient t.0 la care porneste motorul depinde direct de temperature de distilare t.10 a primelor fraciuni (10%).

La m.a.c., compozitia fractionata si cifra cetanica a motorinei influenteaza sensibil calitatile de pornire.
Tipul camerei de ardere. Camerele de ardere care au suprafete mai mari de racier fac ca pornirea sa fie greoaie. M.a.c. prevazute cu camera separate de preardere pornesc la circa 200 rot/min, cele cu camera separate de turbulenta la circa 150 rot/min, iar cele cu camere unitare la circa 125 rot/min.

Avansul la injectie. La o valoare prea mare a avansului, injectia combustibilului are loc intr-un mediu de presiune si temperatura scazute. Daca avansul este prea mic, motorina nu are timp sa se evaporizeze pana la P.M.I.. De aceea, exista o valoare optima a avansului la care pornirea se realizeaza cel mai usor, ceea ce subliniaza necesitatea reglarii corespunzatoare a sistemului de injectie.

Metode de pornire

In functie de sursa de energie externa folosita la pornire, se deosebesc urmatoarele metode de pornire: manuala si automata. La randul ei, pornirea automata poate fi electrica, mecanica etc.
Pornirea manuala directa este posibila numai la motoarele Diesel si semi-Diesel cu putere mai mica decat 25 CP, monocilindrice, de mare turatie, cum sunt grupurile mici electrogene sau unitatile de pompare. Forta necesara invingerii compresiunii este totusi prea mare, chiar si la aceste motoare, pentru ca ele sa poata fi rotite cu ajutorul unei manivele, asa cum se intampla la motoarele cu benzina.

Motoarele monocilindrice sunt insa inzestrate cu un volant masiv. Volantul are la periferia sa, sau pe fata, o serie de gauri in care se introduce tija care formeaza manerul manivelei. Cand se porneste motorul se roteste manivela iar apoi se lasa volantul sa revina din cauza compresiunii din cilindru. Dupa cateva balansari in acest fel, energia inmagazinata este sufiecienta ca sa se poata trece peste p.m.i..

In acest moment se da drumul la combustibil in injector si se continua rotirea pana ce motorul porneste singur. Gaurile din volant au formele aratate in figura 24.7, pentru ca motorul odata pornit sa nu loveasca pe mecanic cu manerul manivelei. Alteori, daca este eliberata, manivela revine singura in volant.

La motoarele cu mai multi cilindri si de putere mare, pornirea cu mana este posibila numai daca se intrebuinteaza un demaror cu inertie. Principiul acestui demaror este inmagazinarea de energie, data prin rotire inceata a unei manivele de mana timp mai indelungat, actionand un volant care se roteste la turatie foarte mare (6000-12000 rot/min.). acest volant se cupleaza, printr-un reductor, la coroana volantului de la motorul Diesel sau direct la arborele cotit.

Energia acumulata in acest volant se consuma pentru a pune in miscare arborele cotit si celelalte parti mobile ale masinii. Legatura intre demarorul cu inertie si motor se face cu ajutorul unui ambreaj cu frecare. Scopul ambreajului este sa limiteze cuplul care se transmite si, din aceasta, sa impiedice socul distrugator care s-ar produce in momentul cuplarii rigide intre demaror si motor.

Sistemul demarorului cu inertie se foloseste pe scara mai larga in aviatie, din cauza ca are greutate mica si la instalatiile de mina care lucreaza in mediu cu pericol de explozie, pentru ca nu provoaca nici un fel de scantei. Pentru simplificarea instalatiilor, acest fel de pornire este preferat si la unele motoare Diesel rapide, folosite in locuri unde intretinerea unei instalatii electrice este grea, cum este cazul la motoarele de tractor si la motoarele care lucreaza in schelele petrolifere sau in cooperativele agricole.

Aparatul este insa scump, deoarece cuprinde mai multe angrenaje si piese dificile si, din aceasta cauza aplicatiile sale de pana acum au fost reduse. Modelul cel mai cunoscut de demaror cu inertie este reprezentat in fig. 24.8. Dimensiunile exterioare ale aparatului sunt astfel concepute incat sa coincida cu dimensiunile motorului electric echivalent. Din aceasta cauza, se poate monta un demaror cu inertie in locul oricarui demaror electric.

Pentru ca sa incapa in diametrul carcasei, volantul este mic in diamteru, dar se roteste cu o turatie foarte mare. Multiplicarea rotatiei de la manivela 1 si volantul 3 este facuta de 4 serii de roti dintate 2, cu dantura interioara si planetara. Antrenarea motorului are loc printr-o serie de amgrenaje separate de multiplicator. Ambreajul cu frictiune 4 este montata astfel incat sa se poata misca in lungul axului. Cuplarea pinionului 6 de atac cu volantul se face prin manevrarea manetei 5, care se vede si in figura 24.8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles