Posibilitate a stiintelor morale

Trimis la data: 2005-06-15 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Cosmin Vasilache Dimensiune: 54kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Noi am fixat ca obiectiv al stiintelor morale descoperirea legilor produselor constiente sau inconstiente ale activitatii umane. Dar, definindu-le nu s-a declarat ca sunt imposibile? Orice lege este intotdeauna un raport constant si invariabil intre fapte? Pot exista astfel de raporturi intre fenomenele interne? Astfel de raporturi nu implica de fapt, necesitatea , si una din trasaturile caracteristicile ale activitatii umane nu este chiar libertatea? Ca ar exista intre anumite fenomene interioare legaturi constante de succesiune, nu negam asta.

Posibilitate a stiintelor morale

Noi am fixat ca obiectiv al stiintelor morale descoperirea legilor
produselor constiente sau inconstiente ale activitatii umane. Dar,
definindu-le nu s-a declarat ca sunt imposibile? Orice lege este
intotdeauna un raport constant si invariabil intre fapte? Pot exista
astfel de raporturi intre fenomenele interne? Astfel de raporturi nu
implica de fapt, necesitatea , si una din trasaturile caracteristicile
ale activitatii umane nu este chiar libertatea? Ca ar exista intre
anumite fenomene interioare legaturi constante de succesiune, nu negam
asta. Dar aceste legaturi sunt ele invariabile? Orice fenomen intern
este determinat de un antecedent constant? Se poate prezice cu
siguranta ordinea acestor fenomene? Suntem noi asigurati ca orice
produs neprevazut tasnind liber din isvorul interior, nu va veni sa se
insereze fara precedent in urzeala fenomenelor , sa rupa ordinea
previziunilor noastre si sa ne dejoace calculele? Esenta unui fapt
liber e sigur ca se produce fara antecedent determinat ca apare in
urma faptelor in care ia loc, fara sa fi fost chemat la existenta de
faptele anterioare. Dar stiinta n-ar sti sa aranjeze asemenea
surprize,peste tot ea vrea legi,cum se spune raporturi fixe si
imuabile si posibilitatea unui singur fapt derogand de la lege e
suficient pentru a duce la esec si a creea suspiciune in toate
descoperirile sale. Cum sa fii cu adevarat mandru de asta, daca o
putere incoercibila boate emite astfel de faptein opozitie cu aceasta
regula universala care leaga fiecare fenomen de un antecedent
determinat.

Aceata dificultate o vedem cu usurinta, tine in suspans majoritatea
stiintelor morale. Cu certitudine, ca rezolutiile omului sa fie
libere,va exista mereu o logica , caci ideile se inlantuie, urmand
raporturi necesare;va exista mereu o psihologie cel putin partiala ;
caci printre fenomenele psihice se numara de exemplu senzatiile in
care nu s-ar sti contesta dependenta constanta de antecedentele
determinate; va exista totdeauna o morala, caci esenta moralei este de
a presupune libertatea umana si de a precrie regula ca aceasta
libertate reglata de ratiune trebuie sa se impuna ei insesi; va exista
chiar o jurisprudenta,caci jurisprudenta trage concluzii din regulile
puse de oameni; dar ce va deveni istoria care,cum vom vedea mai
departe se amesteca cu toate celelalte stiinte morale? Ea va trebui sa
se limiteze la a inregistra faptele petrecute, fara a incerca sa
descopere intre ele altceva decat o ordine a faptelor si fara a putea
spera sa traga invataminte pozitive pentru viitor ; ea va fi astfel
experienta sterila a umanitatii. Ce va deveni politica, daca nu o arta
empirica,fara anumite reguli, fara principii asigurate , fortata sa
schimbe neincetat proceduri la intamplare ale manifestarilor
irationale ale libertatii?

Problema libertatii este deci incopatibila cu constituirea stiintelor
avand ca obiect chiar produsele activitatii umane?

Este important sa degajam problema de orice consideratie metafizica.
N-avem de ce sa ne intrebam daca libertatea este posibila sau
imposibila. Mai mult, n-avem de ce sa luam apararea unuia sau altui
sistem pentru sau impotriva libertatii, nu mai avem de ce sa rezolvam
antinomia ei (opozitia) libertatii si a necesitatii universale; omul
se crede si se simte liber. Cum aceasta problema se poate impaca cu
constituirea stiintelor care ar avea cu siguranta ca obiectiv sa
determine legile, urmandu-le pe acelea in care trebuie sa se manifeste
activitatea umana?

Anumiti autori s-au gandit sa rezolve problema declarand ca aceasta
credinta in libertate este o iluzie, ca de fapt, nimic nu apare in
constiinta fara sa nu fie determinat de un antecedent invariabil. A da
acest raspuns inseamna sa transezi problema si sa n-o rezolvi. Trebuie
sa pleci de la acest fapt ca omul crede in libertatea lui, se poate
spune ca I se atribuie puterea de a produce acte care n-au ratiunea
lor de a fi in actele anterioare.

Omul crede in libertatea sa dar aceasta libertate care I se atribuie
nu este o libertate de indiferenta, actionand la intamplare,
capricios, arbitrar , fara ratiune. Toate actele rezonabile, au cum o
precizeaza chiar numele lor ratiuni sau motivatii. Libertatea precis
sete puterea de a se creea prin sine motive de actiune care nu sunt
impuse de circumstantele exterioare sau circumstantele anterioare.
Actele noastre vin din caracterul nostru dar daca caracterul nostru
cuprinde tendinte care unele vin din ereditate, altele din educatie,
celelalte din sangele din care coboram, celelalte din mediul in care
am trait daca depinde in parte si el de constitutia noastra fizica de
forta noastra sau de slabiciunea noastra musculara, nici unul nu va
contesta ca noi putem actiona asupra caracterului nostru, sa
reactionam impotriva acestor tendinte care par sa comande actele
noasatre si sa le conduca in mod fatal. Noi suntem facuti in ,mare
parte de natura; dar aceasta fatalitate nu este inevitabila; noi putem
sa ne-o refacem, introducand in multitudinea actiunilor noastre noi
motive de actiune. Natura m-a facut lenes; eu pot actiona din nou si
munci; educatia mea a fost egoista ; eu pot actiona din nou si deveni
generos. Intr-un cuvant caracterul nostru poate fi opera noastra, fie
ca lasam la intamplare cursul tendintelor noastre ereditare si al
tendintelor acumulate fie ca noi le-am combatut si imblanzit pentru a
le substitui, prin problema liberei noastre vointe, a altor motive de
actiune la care ne supunem de acum inainte. Putem deci, data fiind
cunoasterea caracterului unui om, sa prevedem si sa prezicem ce va
face el intr-o circumstanta data. Se stie care acte vor determina
trasatura dominanta a caracterului sau, se stie de exemplu ca un avar
si un risipitor vor actiona in feluri diferite in aceeasi
circumstanta; se stie ca un erou va infrunta pericolul si ca un las
fuge de el.

Previziunea actelor umane nu pare deci incompatibila cu libertatea cu
toate ca ia ca punct de plecare motive de actiune liber acceptate sau
voite , intr-un cuvant, un carecter dat care poate fi in parte
produsul libertatii.

Ceea ce e adevarat despre fiecare individ luat in parte, este si
ansamblul acestor individualitati. Cursul istoriei este rezultatul
impulsurilor si judecatilor umane; actiunile oamenilor, considerate in
ansamblu, sunt sezultatul cumulat al legilor generale, al
circumstantelor particulare de timp si spatiu si inca circumstante mai
speciale specifice ficarui individ; nu exista intre fenomenele al
caror ansamblu constituie viata umanitatii intregi sau viata unei
natiuni anumite, nici o legatura misterioasa nici o fatalitate
absoluta; libertatea intervine in asta caci intervine sau poate
interveni in fiecare individ pentru ca la numarul circumstantelor care
formeaza caracterele, trebuie numarate eforturile voluntare si
constiente ale individului insusi.

Si cum numarul circumstantelor generale si circumstantelor individuale
, atat de mare cat poate fi nu s-a sfarsit, cum numarul de
posibilitati care se deschid in fata libertatilor individuale este
limitat sa ia actiunile umane in grupuri mari, se poate asigura a se
gasi aproape toate combinatiile posibile ale acestor doua ordini de
circumstante, din imbinarea carora au iesit aceste actiuni. Prin
urmare, teebuie sa putem desprinde din multitudinea problemelor o
anumita ordine care, fara indoiala nu este comparabila cu ordinea
matematica, nici chiar cu ordinea de natura fizica , dar care ajunge
totusi sa aseze previziunile mai rationale decat acelea ale unui
empirism inchistat I vulgar.

Faptele confirma acest fel de a vedea lucrururile: << Chiar
evenimentele care, prin natura lor , par cele mai capricioase si cele
mai nesigure si pe care nici o stiinta posibila nu ne-ar permite sa le
prevedem intr-un caz special , se prezinta, cand se ia in numar mare ,
cu o regularitate aproape matematica

Exista un act care,pentru universalitatea oamenilor,sa fie mai complet
dependent de caracterul individual si de liber arbitru care sa-l
omoare pe unul din semenii nostri?

Totusi in orice tara mare numarul de asasinate raportat la populatie
variaza foarte potin de la un an la altul si in variatile sale, nu se
indeparteaza niciodata de o anumita medie.Si,ceea ce este si mai
remarcabil,aceeasi regularitate se intalneste in proportia omorurilor
comise annual cu fel de fel de instrumente. Si chear (mai mult) intre
un an si altul pentru numar comparativ de nasteri legitime si
nelegitime;pentru sinuciderile,accidentele si toate celelalte fenomene
sociale a caror inregistrare este facuta exact.Unul dintre exemplele
cele mai curioase este acest fapt constatat din registrele birourilor
postale din Londra si Paris,ca numarul scrisorilor puse la posta la
care sa uitat sa se puna adresa este in fiecare an aproape in aceeasi
proportie cu numarul scrisoriolor expediate.Din an in an,spune
M.Buckle,un aceelasi ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles