Povestea lui Harap-Alb

Trimis la data: 2010-08-04 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Francis Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Dintre toate creatiile populare, basmele au ramas de-a lungul vremii cea mai placuta lectura pentru copii, incepand de la varsta prescolara pana spre 10-12 ani. Aceasta pentru ca ele apeleaza la imaginatia fara granite a copiilor.,,Dati-ne povesti, zic copiii, dati-ne aripi, ajutati-ne, voi,care sunteti tari si mari, sa zburam in departari, claditi-ne palate de azur, in gradini fermecate, aratati-ne cum se plimba zanele sub razele Luniia. Tocmai de aceea copiii asculta si apoi citesc cu nesat basme si povesti. Ei se identifica, pe plan imaginar, cu eroul basmului.

Pe de-o parte, copilul ramane in universul sau liliputan, pe de alta parte, datorita miraculosului din basm, se vede crescut si invingator intr-un timp condensat care nu mai tine de timpul diurn in care vietuieste.

Desi e mic si neajutorat, el viseaza sa ajunga cat mai repede voinic si astfel incepe sa invete cate ceva din pataniile eroului. Adica, si el va fi, probabil, supus unor greutati, piedici, pe care va cauta sa le invinga prin curaj, vointa si intelepciune.

Invata sa nu se lase amagit, sa asculte de cei mari, sa disocieze aparenta de esenta lucrurilor. Virtutile imaginarului il fac pe copil sa se identifice cu altul si, totodata, sa se vada pe sine insusi in lumina unui model.

Basmul ,,Povestea lui Harap-Alba de Ion Creanga, se incadreaza in cele mentionate mai sus, fiind o lectura preferata pentru copii.,,Povestea lui Harap-Alb, publicata in revista ,,Convorbiri literarea din august 1877, aduce un personaj diferit de cele din povestirile lui Creanga, acest basm propune un alt tip de Fat-Frumos.

Harap-Alb este un tanar care va dobandi intelepciune datorita unor experiente dificile pe care le infrunta, pentru ca nu a respectat sfatul parintesc de a nu avea de-a face cu ,,omul spana sau cu ,,omul rosa. Harap-Alb nu este mai viteaz decat fratii sai si nici nu are insusiri supranaturale, are insa o trasatura care-l deosebeste de ceilalti si care va fi hotaratoare pentru soarta sa: este generos.

Se pare ca ,,milostiveniaa este una din trasaturile fundamentale ale personajelor crengiste. Datorita faptului ca a miluit o cersetoare care nu era alta decat Sfinta Duminica, va obtine, gratie sfaturilor acesteia, hainele,armele tatalui sau de cand a fost mire si calul, care va fi unul dintre ajutoarele sale cele mai pretioase.

Din punct de vedere compozitional, basmul lui Creanga corespunde structurii basmului folcloric, pe care il depaseste prin creatia unitara, bine inchegata, clara si rotunda. Creanga simplifica formula initiala a basmului fantastic si creeaza intriga altfel decat prin interventia fortelor malefice.

Plecarea eroului este determinata de lipsa mostenitorilor pe linie masculina, Imparatul Verde avand numai fete. Astfel este pregatit drumul eroului, care devine initiatic, acentul fiind pus pe aventura lui Harap-Alb care trece prin repetate incercari, dezvoltare a motivului probelor depasite.

Prima proba pe care o trece este cea a milostiveniei, apoi dovedeste curaj in fata tatalui sau imbracat in blana de urs, dar lipsit de experienta, nu va trece cea de-a treia proba, a intalnirii cu Spanul. Din acest moment, naratiunea este dispusa in doua parti distincte: confruntarea cu Spanul si confruntarea cu imparatul Ros.

Este interesant faptul ca drumul tanarului print trece ,,prin codrii intuecosia care amintesc de experienta mitologica a ratacirii in labirint. Este un moment decisiv in dezvoltarea subiectului, deoarece eroul isi schimba conditia de print, in sluga, deoarece era ,,boboc in felul sau la trebi de aiestea adica lipsit de experienta.

Aceasta este si explicatia numelui pe care i-l da Spanul. Termenul ,,Harapa (varianta de la ,,arapa) denumeste un om cu pielea si cu parul de culoare neagra. Atributul ,,alba explica schimbarea conditiei printului in sluga, orice alte explicatii fiind fanteziste.

Momentul este cu atat mai interesant, deoarece coborarea in fantana, deci ,,oglindireaa duce la schimbarea identitatii. Mentinera ei este bazata pe juramantul, care trimite la un comportament de tip cavaleresc, marcat de un profund simt al onoarei.

Din acest moment al naratiunii, eroul este supus altor trei probe de catre Span: aducerea ,,salatilora din Gradina Ursului, a capului si a pieii cerbului ,,solomonita si petitul fetei Imparatului Ros.

Pe drum, Harap-Alb ocoleste nunta de furnici, ajuta albinele facandu-le adapost, acte pornite tot dintr-un suflet generos. In acest mod va dobandi ajutoare pretioase in incercarile sale, ca si in basmul popular. Acestora li se vor adauga pe rand ,,cei cinci giganti teluricia: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Copiii participa emotionati la peripetiile eroului, se bucura cand anumite fiinte cu puteri supranaturale (Calul nazdravan) il ajuta pe erou. Cand adjuvantii mai sus mentionati, ce se comporta asemanator lor si participa la strengarii preferate si de ei, micii cititori confunda copilaria lor cu pataniile eroilor din basm si jubileaza, aplauda victoria binelui asupra raului. In personajele lui Creanga, copiii descopera propriile deprinderi si aspiratii. De aceea ei se amuza si sufera, registrul lor sufletesc manifestandu-se intr-un larg evantai de emotii si sentimente.

O modalitate artistica de a crea fizionomia acestor personaje este cumularea de epitete ce au darul de a starni rasul. Astfel, Setila este ,,prapadenia apelor, vestitul Setila, fiul secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptuluia iar Pasarila ,,fiul sagetatorului si nepotul arcasului, braul pamantului si scara cerului, ciuma zburatoarelor si spaima oamenilora.

O groteasca forta a naturii, caracterizata in stilul specific lui Creanga, este Gerila. Urechile clapauge si buzoaiele groase si dabazalate sunt atat de mari, incat cand sufla cu ele, una se rasfrangea peste cap si cealalta atarna peste pantece, fac in el ,,o dihanie de oma. Efectele produse de el asupra naturii sunt miraculoase si puse in evidenta prin proza ritmata ,,aScopacii din padure se vaicareau, pietrele tipau, vreascurile tiuiauaSa.

Flamanzila si Setila, niste uriasi ce simbolizeaza anumite trasaturi omenesti, au oferit lui Creanga mai putine efecte comice. Setila este surprins insa intr-o situatie groteasca: de manie, incepe ,,a-i tisni apa pe nari si pe urechi, ca pe niste laptoace de moria.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles