Praslea cel voinic si merele de aur - argument

"Praslea cel voinic si merele de aur"

(argument)

Publicat in 1882 in volumul "Legendele si basmele romanilor", basmul
"Praslea..." a fost cules de catre Petre Ispirescu, de la tatal sau.

Opera epica in proza, de intindere relativ mare, are ca mod de
expunere dominant naratiunea, descrierea aparand destul de rar, ca in
orice opera populara, iar dialogul ajutand la caracterizarea
personajelor in mod direct.

Ca in orice basm, timpul si spatiul sunt vag precizate. Se vorbeste
totdeauna despre doua taramuri, care ar putea reda realitatea si o
lume fantastica, imaginara, ideala. In opera literara data, taramului
oamenilor I se opune celalalt taram, al zmeilor.

Personajele sunt deopotriva reale si fantastice. In mod evident, ele
vor participa la intamplari reale si fantastice. Astfel, putem
justifica existenta si in lumea noastra a unui imparat, unor fii si
fete de imparat, a unor hoti, iar evenimente deosebite putem preciza
intalnirile interumane, angajarea in scopul prestarii unei munci,
luptele de autoaparare sau o nunta.

De domeniul fantasticului sau al incredibilului tin existenta unor
mere de aur, actiunea de a le fura, prezenta unor personaje precum
zmeii, balaurului, zgripsoroaicei si puii sai sau posibilitatea
realizarii unor intamplari sau incredibile actiuni, cum ar fi : o
lupta cu zmeii, uciderea balaurului, salvarea lui Praslea de catre un
personaj ireal, transformarea palatelor in mere, existenta unor
obiecte precum furca si closca din aur.

Eroului basmului, un personaj complex, exceptional si prezentat in
situatii limita, i se alatura ajutoare, atat din lumea reala, cat si
din cea fantastica (corbul, zgripsoroaica, fetele de imparat), fara de
care el nu ar fi reusit in demersurile sale. Desi prin simpla sa
aparitie lasa impresia unui om simplu din popor, Praslea evidentiaza
atat insusirile firesti, cat si fabuloase. Generos, curajos, tenace,
inteligent si corect, el dispune de o forta impresionanta,
supranaturala, atunci cand savarseste actiuni aparent imposibile.

Eroul basmului reprezinta principala caracteristica de forte, cele ale
Binelui si cele ale Raului, aflate intr-o permanenta confruntare,
finalizata prin victoria suprema a Binelui. Unele dintre ele devin
simboluri ale realitatii, dar altele tin clar de domeniul
fantasticului. Astfel unei categorii din care fac parte Praslea,
imparatul, cele trei fete, corbul, zgripsoroaica si mesterul argintar,
i se opun fratii cei mari, zmeii si balaurul.

Cifra magica prezenta, de obicei, in basmul popular romanesc si
implicit in "Praslea... ", este trei: trei fete de imparat, trei
feciori, trei zmei, trei mere.

Obiectelor miraculoase de tipul biciului, a unei furci sau a unei
closti, li se alatura substante tamaduitoare, precum apa vie si seul
(folosit de catre corb pentru a-l ajuta pe Praslea in lupta cu zmeul).

Incercarile prin care trece Praslea sunt remarcate, din punct de
vedere narativ, prin diferite constructii sau expresii populare, prin
imbinarea vorbirii directa cu cea indirecta, ceea ce ar conduce la
realizarea oralitatii stilului. Formulele initiale ("a fost odata ca
niciodata "), mediane ( "si se luptara, se luptara, zi de vara pana-n
scara ") si finale (" si incalecai pe o sa si spusei povestea voastra
asa") ne prezinta o alta caracteristica narativa a unei creatii
populare vechi, asa cum este basmul, care se bazeaza pe o structura
unica.

Subiectul literar extrem de bine conturat permite precizarea unor
momente, intalnite la orice opera epica si care corespund
expozitiunii, intrigii, desfasurarii actiunii, punctului culminant si
deznodamantului.

Un imparat puternic avea in gradina sa un mar cu mere de aur, furate
intotdeauna inainte de a se coace. Interventia multora, inclusiv a
celor doi fii mai mari ai sai a ramas fara rezultat. Desi nu i s-a
acordat incredere, Praslea a reusit sa-i duca tatal sau merele de aur
si chiar sa-l raneasca pe hot.

Hotararea sa de a pleca in cautarea acestuia impreuna cu fratii sau
constituie cauze principala care sta la baza desfasurarii actiunii.

Praslea este singurul care ajunge pe taramul celalalt, al celor trei
zmei, ii ucide pe acestia si gratie ajutorului dat de corb si de fata
cea mica de imparat si parasit fiind in prapastie de fratii cei mari,
este obligat sa continue aventura pe taramul celalalt.

Putem considera punctul culminant al basmului acest moment de
maximaintensitate pe care il traieste Praslea ; in paralel, asistam la
anuntarea nuntii celor doi frati au fetele mai mari si la vestirea
mortii mezinului. Ajutat de o zgripsoroaica, pe ai carei pui ii
salvase, eroul ajunge pe taramul tatalui sau, se angajeaza ucenic la
un mester argintar si este recunoscut, in final, gratie indeplinirii
dorintei fetei celei mici, aceea de a-i aduce obiectele miraculoase
cerute.

In timp ce fratii isi primesc pedeapsa divina, mezinul se casatoreste
cu fata cea mica si mosteneste scaunul imparatiei.

Aparut ca o necesitate a relevarii unor idei morale si a oglindirii
vietii in moduri fabuloase, basmul ramane fiorul launtric romanesc cel
mai profund si aflat cel mai aproape de visele, sperantele, dorintele
implinite si de fericirea intruchipata ca ideal a intregului popor.

Powered by

[1]0x01 graphic

5000+ referate online



References

1. http://www.referat.ro/?doc=1