Intra in cont pentru a trimite lucrarea ta de licenta sau pentru a vedea cat ai castigat!
Student Center

Presa si persuasiune

trimis la data: 2004-06-21
de catre: Loredana Zaharia
Trăim într-o epocă în care mai multe mii de inteligenţe dintre cele mai bine pregătite şi-au ales drept obiect de activitate pătrunderea în spiritul public colectiv. Scopul: să manipuleze, să exploateze, să controleze. Efectul: menţinerea tuturor într-o stare de neputinţă generată de deprinderi mentale perpetuate la nesfârşit. De vreme ce atâţia specialişti sunt angajaţi în reducerea oamenilor la această condiţie de neajutoraţi, pare justificată încercarea de a găsi metode pentru a inversa procesul.
Preview referat Presa si persuasiune

Traim într-o epoca în care mai multe mii de inteligente dintre cele
mai bine pregatite si-au ales drept obiect de activitate patrunderea
în spiritul public colectiv. Scopul: sa manipuleze, sa exploateze, sa
controleze. Efectul: mentinerea tuturor într-o stare de neputinta
generata de deprinderi mentale perpetuate la nesfârsit. De vreme ce
atâtia specialisti sunt angajati în reducerea oamenilor la aceasta
conditie de neajutorati, pare justificata încercarea de a gasi metode
pentru a inversa procesul.

Dupa ce a facut lumea medievala una cu pamântul, tehnologia Gutenberg
a extins capacitatea de recuperare a omului prin viteza. Caligraful
Evului Mediu nu avea nici un sprijin în parcurgerea textelor din
Antichitate; în schimb, presa inventata de Gutenberg i-a pus la
dispozitia renascentistilor pe toti clasicii antici.

În 1831, Lamartine i-a spus redactorului sef al revistei Revue
Europeenne: "Înainte de sfârsitul acestui secol, jurnalismul va
însemna o forta imensa, înglobând întreaga gândire omeneasca. (...)
Singura carte posibila de acum înainte este ziarul." Afirmatia lui
pare sa fie contrara ideilor lui Platon, care pleda pentru traditia
orala, considerând scrierea ca fiind o revolutie în primul rând
distructiva.

Fenomenul atât de complex al comunicarii de masa a cunoscut numeroase
tipuri de definire si numeroase perspective de clasificare. Dupa
Christian Wright, "comunicarea de masa este orientata catre audiente
largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre comunicator;
mesajele sunt transmise în mod public si sunt calculate astfel încât
sa ajunga repede la public". Termenul de mass-media s-a format pe
teren anglofon, prin sinteza dintre un cuvânt englezesc, "mass", care
trimite la masa de consumatori ai acestor forme culturale si un cuvânt
latin "media", în forma sa de plural, care se referea la suportul pe
care sunt fixate aceste mesaje.

"Prima datoriei a presei este sa obtina cele mai noi si mai corecte
informatii despre evenimentele vremii si, dezvaluindu-le de îndata, sa
le împartaseasca întregii natiuni", spunea, în 1852, editorul
celebrului ziar "The Times".

Întrebati niste oameni pe strada daca presa din România este un
libera. Cele mai multe raspunsuri vor fi afirmative. Oamenii va vor
spune ca, în urma Revolutiei din 1989, în România se poate vorbi
despre o presa libera. Si, potrivit sondajelor de opinie, alaturi de
Biserica si Armata, presa se afla pe locul al treilea într-un
clasament al încrederii populatiei. Dar, ca orice oameni, si
jurnalistii au limite. Fiecare cotidian, de pilda, ar trebui sa
publice zilnic o precizare care sa sune cam asa:

Acest ziar, cu sutele de mii de cuvinte pe care le contine, a fost
produs în circa 15 ore de un grup de oameni supusi greselii, care
lucreaza în birouri aglomerate si încearca ca afle ce se întâmpla în
lume de la persoane care uneori ezita sa le furnizeze informatii, iar
alteori îi obstructioneaza pur si simplu.

De cele mai multe ori, timpul scurt si lipsa frecventa a
accesibilitatii informatiilor sunt doua limite endemice ale profesie.
Desi majoritatea institutiilor doresc sa afiseze un ton de
omnipotenta, redactorii sunt de multe ori supusi greselii, mai ales
atunci când lucreaza sub presiune. Alteori, controlul exercitat de
directorii publicatiilor impun o cosmetizare a informatiei.

Institutiile mass-media sunt, la urma urmei, firme, care, daca doresc
sa supravietuiasca, trebuie sa faca bani. Posturile comerciale obtin
profit din publicitate, se spune. De multe ori însa, sa fac
compromisuri. Si asta pentru ca valorile celor ce au control asupra
ziarelor sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor. Desi
pretind ca respecta concepte ca adevarul, onestitatea sau virtutea,
acestia urmaresc, de fapt, sa se îmbogateasca, sa faca propaganda sau
ambele. Fie ca e vorba de stat, administratie locala, partide
politice, companii multinationale, firme mixte, întreprinderi
independente, banci, companii petroliere sau oameni cu bani, se
urmaresc aceleasi scopuri.

Un singur exemplu este suficient. Este vorba despre William Randolph
Hearst, magnatul american de presa. Nimic nu ilustreaza mai bine
atitudinea lui fata de jurnalism decât un schimb de telegrame din
1898. Hearst dorea, din ratiuni care tineau de tiraj si de propriile
sale optiuni politice, izbucnirea unui razboi hispano-american în
Cuba.

Principalul sau ziar, The New York Journal, publica articole
belicoase, care distorsionau realitatea, cu titluri senzationaliste si
aberante: Prizonieri dati la rechini, Razboi cu Spania pentru
americanii asasinati, Cea mai mare insulta la adresa SUA din întreaga
lor istorie. Redactorii care nu s-au conforma "stilului" impus de
magnatul american au avut de suferit. Cei care s-au conformat, si-au
folosit imaginatia. Unul dintre redactori, Frederic Remington, nu a
gasit nici o varsare de sânge în Cuba. A trimis o telegrama la ziar în
care spunea: "Totul este linistit. Nu va fi razboi. Intentionez sa ma
întorc.". Hearst a raspuns: "Te rog ramâi. Tu furnizeaza imagini. Eu
voi furniza razboi.".

Dar, sa nu mergem atât de departe în timp si spatiu, si sa ramânem în
România anului 1989. Sa ne amintim ca, Revolutia de la noi a fost
influentata de televiziune, de discursurile unor viitori politicieni.
Dupa decembrie 1989, s-a simtit necesitatea dezvoltarii unei prese
care sa serveasca intereselor poporului, presa care, pentru a exista,
avea nevoie de bani. Dar, cum de la teorie la practica e cale lunga,
nu s-a întâmplat întocmai.

În rolul lui Hearst: redactia Evenimentul
Zilei, care a mizat pe acelasi sablon, ce consta în crearea de stiri
senzationale, practic din nimic. Un jurnalist român, întors în tara la
câtiva ani de la Revolutie, remarca în ziarele românesti titluri ca:
Asalt la Cotroceni, Razboi în Parlament sau Lupta sângeroasa în
Palatul Victoria. Evenimentele minore era transformate în senzational.


Nota:Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul "Presa si persuasiune". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau referatul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare

Pentru mai multe referate vizitati referate Clopotel, referate de nota 10