Prima scoala romaneasca

Trimis la data: 2003-11-29 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 2697
Autor: Georgeta Ionescu Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Prima scoala romaneasca care a fost infiintata de catre romani a fost in Scheii Brasovului.Aceasta scoala a fost construita deoarece romanii aveau nevoie sa cunoasca sa citeasca si sa scrie pentru a se putea descurca in lume si in principal in comertul facut cu Tarile Romane, cu Peninsula Balcanica si chiar cu Siria si Egiptul. Romanii au mai infintat aceasta scoala si pentru ca ortodocsii sa-si apare si sa-si pastreze fiinta nationala.

Aceasta prima scoala a functionat mai intai sub patronajul bisericii voievodale “Sf. Nicolae”. Primii dascali au fost slujitorii bisericii, care incercau sa-si indeplineasca cat mai bine sarcina pe care o aveau.In unele documente ni se arata ca la inceput activitatea scolii era in legatura directa cu cea a bisericii.

Primele preocupari care au fost pentru a se descoperii cum era intr-adevar identitatea scolii din Schei au inceput in urma cu doar cateva decenii. Primele cercetari ale profesorului Andrei Birseanu au fost in jurul anului 1902 in care a elaborat o monumentala monografie prin care spune ca aceasta scoala nu era alta decat una elementara sau cel mult de dieci in care se invata cititul , scrisul si unele cantari religioase.

Nicolae Sulica un alt cercetator brasovean a scris intr-un articol ca existenta scolii din Schei se poate urmarii inca de pe la anul 1400.Desi s-au facut o gramada de cercetari si probabil se mai fac inca, nu se poate sti cu precizie inceputurile acestei scoli nici in ziua de azi nu poate spune cineva cu precizie in ce an, deceniu sau epoca si-a inceput aceasta scoala existenta.

In anul 1556 in scoala a fost introdus tiparul coresian de la Targoviste. In Cartea cu invatatura din 1567 Coresi scria ca : “Si dac –am cetit bine am ispitit si socotit si am aflat ca toate talcuiesc , adevereaza si intaresc cu scriptura sfanta si mie tare placura si am scris cu tiparul voao, fratilor, romanilor, sa fie pre invatatura si va rog ca fratii miei , sa cetiti si bine sa socotiti ca veti vedea voi insiva, cum ca e margaritariu si comoara ascunsa.”(vz. p.24, Vasile Oltean – Scoala romaneasca din Scheii Brasovului).

Intre Coresi si obstea romaneasca din Schei a existat o stransa colaborare. Pentru localizarea tiparului in Cetatea Brasovului a fost folosit textul coresian , cel slavon si cel al Cazaniei a II – a . Un alt argument pentru localizarea tiparului a fost faptul ca judele brasovean apare consemnat in prefata sau pe fila de titlu a unor carti coresiene.

Acest argument reprezinta un omagiu adus de tipograf autoritatii locale , spunea P.P.Panaitescu. El se interesa de raspandirea acestor carti. Prefetele coresiene erau reproduceri dupa izvoarele folosite, foaia de titlu a Cazaniei a II-a a lui Coresi , era preluata dupa emblema lui Grigor Chadkievici , iar Coresi o folosea ca izvor.Ea a fost tradusa de protopopii Iane si Mihai din Schei. La “Evangheliarul romanesc” si la “Evangheliarul slav”, prefata Cazaniei a II-a a fost folosita ca izvor.

O cercetare demonstreaza ca , Coresi a procedat doar inlocuirea numelui domnului muntean cu autoritatea brasoveana. Inscrierea lui Hirscher, Benker sau Pavel Tordasi in unele predoslovii coresiene, era o recunoastere a autoritatii pe care acestia o reprezentau. Asezarea emblemei orasului pe frontispiciul Cazaniei a II –a este pentru a se recunoaste ca a fost tiparita la Brasov. Inainte de Reforma si de venirea lui Coresi , in Schei se traduceau carti in limba romana .

Popa Bratu in 1495 a scris documente in limba romana pentru Cetatea Sibiului, iar boierul Neacsu din Cimpulung scria judelui brasovean.In 1930 intr-un studiu Nicolae Dragan arata ca “din porunca lui Despot Voda , au fost aduse in Moldova , de la Brasov , copii ale traduceriilor de pe Apostol si Psaltire, care au fost transpuse apoi in grai local” ( vz. p. 26, Vasile Oltean – Scoala romaneasca din Scheii Brasovului).

Identificarea izvoarelor reprezinta Scheii Brasovului ca sediu tipografic coresian alaturi de lucrarile tiparite de Coresi, in aceeasi arhiva. Acestea sunt carti scrise, copiate, sau procurate de slujitorii scolii si bisericii.Legatura dintre manuscrisul izvor si tiparitura coresiana si legatura dintre carturarii locali si tipograful Coresi este reprezentata de cateva izvoare.

“Octoihul” coresian din 1547 si 1575 este tiparit pe hartie brasoveana purtand pe frontispiciu stema Munteniei. Insemnarile autografe si marginale de pe manuscrisul nr.1 din arhiva muzeului dovedesc copierea acestuia in 1530 de catre Nicola Diac.Manuscrisul este preluat de redactia sarba, iar Coresi si colaboratorii sai il prelucreaza in redactie medio – bulgara.

“Sobornicul “ coresian a fost existent in Schei in doua exmplare , dar unul s-a pierdut in 1910, iar cel de-al doilea a fost identificat in copertiile unei Evanghelii.“Sobornicul “ venetian aflat azi in Scheii Brasovului , a fost darui bisericii de catre protopopul Mihai in anul 1672.

“Liturghierul “ romanesc a fost pierdut multa vreme , a fost tiparit de Coresi in 1570 si a fost descoperit in Scheii Brasovului de Nicolae Sulica . Stefan Ciobanu afirma ca diaconul Coresi a copiat dupa tiparirea lui Macarie , dar Spiridon Cindea observa ca sunt diferente intre cele doua tiparituri . Recent a fost descoperit in Scheii Brasovului “Triodul Penticostar” , tiparit in anul 1491 la Cracovia . El a fost cumparat de obste in 1541.

Cea mai importanta colaborare intre preotii carturari si diaconul Coresi se poate recunoaste in conditiile editarii Cazaniei a II-a . Existand alaturi de izvoarele lor si tiparitura recunosteau existenta unei legaturi intre fapta tipografica a lui Coresi si mediul cultural . Tiparitura lui Coresi este salvata de catre Toma , pentru ca el avea probleme de judecata . Acesta a achitat suma , iar Coresi a devenit un creator de scoala.

Dascalii scolii au fost personalitati care au dominat epoca coresiana impunandu-se prin activitatea lor obsteasca, copiind , traducand si raspandind carti.Acestia sunt popa Costea, Dobre , diacul Oprea, popa Voicu si protopopii Iane si Mihai.Unii dintre ei se formau in scoli de prestigiu cum a fost scoala din Ipek, care a fost frecventata de protopopul Mihai. Enumerarea acestor carturari din Schei care scriau romaneste, ar putea fi completata prin alte marturii redate de documenete.Aceste marturii sunt o expresie elocventa a existentei unui mediu favorabil activitatii diaconului.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles