Principia lui Newton

Trimis la data: 2002-11-21 Materia: Fizica Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 5288
Autor: Darian8_fery Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În fizică, cele mai de seamă descoperiri se fac atunci când cineva reuşeşte să înţeleagă că unele fenomene aparent diferite au la bază aceleazi cauze. Unul dintre marii „unificatori” a fost Isaac Newton. El a fost primul care a demonstrat că atât căderea obiectelor pe suprafaţa Pământului, cât şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul nostru, mişcarea de rotaţie a planetelor ăn jurul Soarelui sau traiectoriile ciudate ale cometelor sunt toate guvernate de una şi aceeaşi lege: a gravitaţiei universale.

Principia lui Newton
În fizică, cele mai de seamă descoperiri se fac atunci când cineva reuşeşte să înţeleagă că unele fenomene aparent diferite au la bază aceleazi cauze. Unul dintre marii „unificatori” a fost Isaac Newton. El a fost primul care a demonstrat că atât căderea obiectelor pe suprafaţa Pământului, cât şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul nostru, mişcarea de rotaţie a planetelor ăn jurul Soarelui sau traiectoriile ciudate ale cometelor sunt toate guvernate de una şi aceeaşi lege: a gravitaţiei universale.

Totuşi, ideea a fost formulată clar abia în anii 1680, câd pregătea manuscrisul cărţii sale principia, adică la aproximativ 20 de ani după ce o vagă bănuială îl făcuse să se gândească la o asemenea posibilitate. La sfârşitul vieţii, Newton a spus că începuse să se întrebe dacă n-ar trebui luată în considerare posibilitatea prăbuşirii Lunii pe Pământ atunci când observase căderea unui măr din pom.

În 1666, el a studiat mişcarea circulară, sesizând că forţa care acţionează asupra unui corp ce se roteşteeste invers proporţională cu pătratul distanţei dintre acesta şi punctul în jurul căruia se roteşte. La un rezultat identic a ajuns şi Chiristiaan Huygens, care şi-a publicat concluziile în 1673, în Horologium oscillatorium. Newton a încercat să aplice acest principiu sistemului Pământ-Lună şi celorlalte planete.

A înţeles astfel că mişcarea Lunii poate fi văzută ca rezultat a două componente: tendinţa de cădere pe Pământ şi tendinţa de a se mişca în linie dreaptă. Ambele mişcări fiind simultane, rezultanta lor era traiectoria aproape circulară a Lunii. În absenţa Pământului, traiectoria acesteia ar fi fost rectilinie. Curbarea traiectorie este consecinţa atracţiei gravitaţionale exercitate de Pământ.

În primul rând Newton a determinat deviaţia traiectoriei Lunii faţă de o linie dreaptă. Apoi a comparat forţa ce acţiona asupra ei cu forţa ce acţiona asupra unui corp de pe Pământ. A stabilit că un corp care acde pe suprafaţa Pământului, parcurge în prima secundă o distanţă de 490 cm, în timp ce Luna se abate de la traiectoria rectilinie – „căzând” spre Pământ – cu peste 366 cm în decurs de o oră. Dacă Luna s-ar fi afalt lângă suprafaţa Pământului, ar fi căzut într-o oră cu 490 x 3600 cm.

Ajuns în acest punct, Newton a făcut o paralelă între concluzia la care a sjuns şi legea forţei invers proporţionale cu pătratul distanţei, obţinută din observarea corpurilor terestre aflate în mişcare de rotaţie. Rezultatul a fost că, din moment ce Luna se află la o distanţă de aproximativ 60 de raze pământeşti de Pământ, acceleraţia gravitaţională care acţionează asupra ei este de 3600 ori mai mică, ceea ce corespunde aproximativ rezultatelor bazate pe observaţii.

Newton a ajuns la concluzia că Luna şi planetele sunt menţinute pe orbite de forţe invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre ele şi centrele lor de rotaţie. În 1645, astronomul francez Ismael Boullian făcuse o sugestie similară (fără a-şi demonstra teoria), susţinând că planetele ar putea fi ţinute pe orbite de o forţă invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele şi Soare.

După 1666, Newton s-a orientat un timp spre optică şi chimie. În 1679, când Robert Hooke l-a rugat să demonstreze că o planetă se mişcă pe o orbită eliptică dacă este sub acţiunea unei forţe invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre ea şi Soare, interesul lui pentru astronomie renaşte. Rezultatul obţinut în anul acesta a fost dovada matematică a mişcării eliptice, care nu i-a fost prezentată niciodată lui Hooke.

De ceastă problemă au mai fost interesaţi şi alţii, precum Christophore Wren sau Edmund Halley, dar nici unul dintre ei nu a soluţionat-o. În 1684, Halley, care era secretarul Societăţii Regale, l-a vizitat pe Newton pentru a-l întreba ce formă ar putea avea orbita unei planete aflate sub incidenţa legii raportului invers proporţional cu pătratul distanţei. Răspunsul lui Newton a venit imediat: „Elipsă, pentru că am calculat-o”. Halley l-a rugat să-i arate calculele. Newton i-a spus că-şi rătăcise hârtiile, dar că se va apuca să refacă toate calculele.

Câteva luni mai târziu, Halley primea de la Newton o lucrare intirulată De motum corporum in gyrum (Despre mişcarea corpurilor care se rotesc) pe care a prezentat-o Societăţii Regale. Interesul arătat de Halley faţă de această problemă l-a îndemnat pe Newton să-şi dezvolte ideile. Astfel, în următorii doi ani şi jumătate a scris Principia. Halley a editat capitolele de manuscris ce i-au fost trimise şi le-a publicat, la un moment dat angajând doi tipografi pentru a grăbi procesul de tipărire. Deoarece pe vremea aceea Societatea Regală nu dispunea de fonduri, el a plătit publicarea Pricipiei din propriul buzunar.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles