Principiul separatiei puterilor in stat

Trimis la data: 2004-12-14 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 5355
Autor: Sorin Moldoveanu Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Problema puterilor în stat a existat încă din lumea antică deşi ea nu putea fi pusă încă în legătura cu principiul separării puterilor. Spre exemplu Aristotel în Politica constată existenţa în stat a unor organe diferite cu atribuţii precis determinate precum Adunarea generală, Corpul magistraţilorşi Corpul judecătoresc. Potrivit acestuia în orice stat sunt trei părţi . Aceste trei părţi odată bine organizate, statul întreg este bine organizat. Ideea a fost prezentă şi în timpul evului mediu, în tezele şcolii dreptului natural, în lucrările lui Grotius, Wolf, Pufendorf, care deasemenea au constatat diferitele atribuţii ale statului,însa, fără a întrezării conceptul de separaţie.

Celui căruia îi revine meritul de a fi cercetat pentru prima oara mai metodic şi într-o noua lumină principiul separarii puterilor este filosoful şi juristul englez John Locke -1632-1704- .El a dat prima formulare acestei doctrine atribuindu-i valoarea unui principiu de organizare a statului. În lucrarea sa "Essay on civil government", filosoful englez susţinea existenţa a trei puteri: legislativă, executivă şi federativă. În concepţia lui Locke, puterea legislativă trebuia sa aparţină parlamentului şi era considerată puterea supremă deoarece edicta reguli de conduită general obligatorii. Puterea executivă limitată la aplicarea legilor şi la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevăzute prin lege, urmau să fie încredinţate monarhului.

Puterea federativă era încredinţată tot regelui şi avea în competenţa sa dreptul de a declara război, de a face pace şi a încheia tratate. Ideile lui Locke au avut o deosebită importanţă pentru istoria doctrinelor politice si au exercitat o influenţă certă in viaţa constituţională a statelor Americii de Nord. Ele au fost sursa din care s-a inspirat Charles de Secondat, baron de Montesquieu - 1689-1755- atunci când, în cartea sa L'esprit des lois a reluat şi adâncit problema separării puterilor statului, dându-i o formă şi o strălucire nouă.

Montesquieu dă o formulare precisă şi clară acestei teorii care va forma unul din punctele principale ale programelor revoluţiilor burgheze. După Montesquieu în orice stat există trei puteri distincte: puterea legiuitoare, executivă şi judecătorească. Aceste puteri trebuie să fie atribuite unor organe separate şi independente unele de altele pentru ca, spune Montesquieu "orice om care are o putere este înclinat să abuzeze de ea" astfel " pentru a nu se abuza de putere trebuie ca prin aşezarea lucrurilor puterea să oprească puterea".

Puterea publică trebuie să fie divizată intre mai multe puteri aşa încât o putere să se opună celeilalte şi să creeze, în locul unei forţe unice, un echilibru de puteri. prin faptul că puterea de comandă in stat se fracţionează între mai multe organe care au acelaşi interes ca atribuţiile sale să nu fie încălcate de celelalte organe, se asigură aplicarea strictă a legilor si respectarea libertatilor individuale.

Ideea separarii puterilor se întalneşte şi în concepţia lui Rousseau. Pentru acesta puterea legislativă se confundă cu însuşi conceptul de suveranitate. Ea nu putea fi exercitată decât pe cale directă, prin votul întregii naţiuni şi nu putea să aibă caracter general şi impersonal. Puterea executivă sau guvernămantul nu putea să consiste decât in acte particulare şi se distingea în mod necesar de dreptul legiuitorului.

Şi pentru Rousseau ca şi pentru Locke, puterea judecătorească nu este ceva distinct, dar spre deosebire de filosoful englez , pentru Rousseau ea este o ramură a puterii executive nu a celei legislative, supusă unor anumite reguli speciale.

Teoria separării puterilor apărea în acele condiţii ca expresie a luptei pentru putere ce se ducea între monarh, aristocraţie şi brughezie. Ea urmarea înlaturarea despotismului, echilibrarea şi armonizarea forţelor sociale în luptă. Din punct de vedere istoric , principiul separării se infăţişa ca principiu al suveranitaţii naţionale, ca o armă de război dirijată de ideologii burgheziei împotriva puterii absolute a monarhului.

Din punct de vedere politic , principiul separării puterilor a fost considerat ca generator de libertaţi politice, prin echilibrul şi colaborarea puterilor separate. Cea dintâi aplicaţie practică a principiului separaţiei puterilor in stat a fost realizată de statele americane care in secolul al 18-lea se găseau in plină revoluţie constituţională.

Începând din 1780 , primele constituţii ale statelor Massachussetts, Maryland, Virginia, New-Hampshire introduc acest principiu. Ulterior , Constituţia statelor federale, ai cărei creatori au fost Hamilton, Madison şi Jay adoptă principiul separaţiei puterilor sub forma întreită de putere legislativă, executivă si judecătorească. În anul 1791, Revoluţia burgheza din Franţa introducea acest principiu in "Declaraţia drepturilor omului".Iar mai târziu acest principiu a stat la baza organizării de stat a tuturor statelor burgheze, el fiind consacrat, explicit sau implicit, în constituţiile acestor state.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles