Problema culorii in filosofia mintii

Trimis la data: 2004-03-10 Materia: Filosofie Nivel: Gimnaziu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1994
Autor: Razvan Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
1.Introducere.

Qualia este un termen destul de popular în domeniul filosofiei minţii şi al neuroştiinţelor.El se referă in linii mari atât la reprezentările ce au loc la nivelul mentalului dar si la diferitele senzaţii resimtite.De exemplu, dacă privesc o minge de fotbal, iar apoi închid ochii, voi încerca să mi-o reprezint la nivel mental.Această reprezentare va avea o anumită calitate intrinsecă (modul în care văd petele albe şi negre dispuse pe minge, intensitatea culorilor, etc) pe care o numim qualia.Aceasta poate fi asociată atât reprezentărilor vizuale cât şi senzaţiior de durere, foame, frig, etc.În cele ce urmează voi încerca să analizez acest concept oprindu-mă asupra unui singur aspect al problemei: culoarea.Mai precis voi încerca să arăt ce rol are acest concept în tentativa mai multor teorii de a defini culoarea.După cum voi arăta în continuare definirea culorii prezintă o serie de dificultăţi ce au consecinţe atât în filosofia minţii cât şi în ştiinţele particulare (optica, fizica culorii, etc.).

1.Introducere.
Qualia este un termen destul de popular în domeniul filosofiei minţii şi al neuroştiinţelor.El se referă in linii mari atât la reprezentările ce au loc la nivelul mentalului dar si la diferitele senzaţii resimtite.De exemplu, dacă privesc o minge de fotbal, iar apoi închid ochii, voi încerca să mi-o reprezint la nivel mental.Această reprezentare va avea o anumită calitate intrinsecă (modul în care văd petele albe şi negre dispuse pe minge, intensitatea culorilor, etc) pe care o numim „qualia”.

Aceasta poate fi asociată atât reprezentărilor vizuale cât şi senzaţiior de durere, foame, frig, etc.În cele ce urmează voi încerca să analizez acest concept oprindu-mă asupra unui singur aspect al problemei: culoarea.Mai precis voi încerca să arăt ce rol are acest concept în tentativa mai multor teorii de a defini culoarea.După cum voi arăta în continuare definirea culorii prezintă o serie de dificultăţi ce au consecinţe atât în filosofia minţii cât şi în ştiinţele particulare (optica, fizica culorii, etc.).

2.Dificultăţi ale definirii culorii.
Pentru a clarifica problema definirii culorii D.Hilbert consideră necesare următoarele lămuriri.Să considerăm că avem trei definiţii ale culorii (acestea sunt de fapt cele mai uzuale definiţii în domeniu):
Culoarea este o proprietate pe care o au obiectele independent de minte.
A vizualiza o culoare înseamnă a avea capacitatea de a vedea culorile obiectelor.Nu există nici o proprietate independentă mental care să fie identificata vizual de toate organismele cu abilitatea de a vedea culori.

Hilbert susţine că ar există temeiuri serioase pentru a acceptă fiecare din aceste propoziţii ca fiind adevarăta însă ele nu pot fi luate împreună ca fiind adevarăte.Această dificultate provine din faptul că în definiţii se asuma că o culoare reprezintă o singură proprietate.De exemplu, dacă am lua propoziţiile 1 si 2 împreună acestea par să susţină că există o anumită proprietate pe care toate organismele dotate cu simţ vizual o pot identifica.

De cealaltă parte, propoziţia 3 susţine că nu poate există o asemenea proprietate.Problema care ar apărea în cazul de faţă este că pornind de la aceste trei propoziţii nu putem da o definiţie clară a culorii.În acest sens Hilbert consideră că este necesar să se facă o lămurire preliminară asupra celor trei propoziţii.Soluţia pe care o propune el este următoarea: cele trei propoziţii nu sunt de acelaşi fel.Propoziţia 1 reprezintă o „teză metafizică despre statutul ontologic al culorii”.Propoziţia 3 reprezintă o teza empirică despre care anume proprietăţi sunt identificabile de organismele cu simţ vizual.Ceea ce se poate deduce de aici, spune Hilbert, este următoarea dilemă: dacă acceptăm propoziţia 1 atunci propoziţia 2 pare să fie triviala; dacă însă respingem propoziţia 1 atunci statutul propoziţiei 2 va fi mult mai problematic.Care ar fi problema atunci?O soluţie posibilă ar fi una din cele de mai sus: să acceptăm propoziţia 1 şi să renunţăm la propoziţia 2.În acest caz vom obţine o teorie conform căreia culoarea reprezintă o proprietate obiectivă (ceea ce afirma propoziţia 1).Totuşi, deşi Hilbert nu pune problema în aceeaşi manieră dacă acceptăm propoziţia 1 aceasta va intra în contradicţie cu propoziţia 3.Pe de altă parte dacă am elimina propoziţia 1 atunci n-ar mai există nici o dificultate în a reconcilia celelalte două propoziţii.
În altă ordine de idei există filosofi care resping atât propoziţia 1 cât si 2 si acceptă propoziţia 3.Acceptarea propoziţiei conduce la asertiunea că nu există vreo proprietate singulară pe care o pot identifica toate organismele dotate cu simţ vizual.Această poziţie se sprijină pe ultimele cercetări ştiinţifice care au relevat diferenţa calitativă a culorilor în experienţa internă a fiinţelor cu simţ vizual.Asadar respingerea obiectivităţii culorii ca experienţă internă mentală se face pe baza introducerii conceptului de „qualia”.Qualia reprezintă calitatea experientei interne.De pildă dacă am pune doi indivizi să îşi imagineze o minge roşie nu este sigur că cei doi îşi vor imagina aceeaşi minge roăie de aceeaşi intensitate sau nuanta.Aceasta se datorează faptului că fiecare are la nivel mental o qualia proprie.Dacă am accepta poziţia filosofică exprimată de propoziţia 1 şi am extinde-o la nivelul definirii reprezentărilor culorilor am fi nevoiţi să admitem că cei doi indivizi ar avea aceeaşi qualia.Însă qualia nu exclude propoziţia 1 pentru ca ea reprezintă doar o calitate a unei experienţe şi nu culoarea propriuzisă.Acum,tocmai această problemă a culorii propriuzise devine centrală.Există culori independent de abilitatea noastra de a le percepe?
O altă teorie apropiată de ideea propoziţiei 3, este dispoziţionalismul.



3.Qualia şi dispoziţionalismul.

Dispoziţionalismul susţine în mare că în general culorile sunt dispoziţii de a produce anumite trăiri interne („senzaţii colorate”).Cu alte cuvinte proprietatea verde este acea dispoziţie pe care o avem de a vedea verde.În cazul de faţă dispoziţionalismul poate primi următoarea obiecţie: atunci când un oarecare obiect este roşu el este astfel pentru că avem acea dispoziţie în care consistă roseata?În caz că ar exista o asemenea dispoziţie ea ar trebui să fie intersubiectiv verificabilă.Această cerinţă se impune deoarece putem întâlni o situaţie concretă în care mai mulţi indivizi ce privesc o lamâie să o declare toţi în acelaşi timp galbenă.Ori dacă acceptăm că o culoare este o dispoziţie atunci cum vom şti să deosebim între dispoziţiile fiecărui individ în parte?La această întrebare teoreticienii dispoziţionalismului ar răspunde :din moment ce putem găsi o situaţie în care mai mulţi indivizi să aibă aceeaşi dispoziţie (de galben) este clar că ei vorbesc despre aceeaşi culoare.Cu toate acestea ei pot avea qualia diferite însă se referă la aceeaşi culoare dacă au aceeaşi dispoziţie.Mai mult, bazându-ne tot pe această experienţă internă, putem distinge mai multe tipuri de nuanţe ale aceleiaşi culori.Astfel, pentru dispoziţionalism, scara cromatică a unei culori (dispoziţii) este dată de diferitele qualia pe care le avem.
Asa cum am vazut mai sus există o serie de probleme legate de culoare.Deşi în primul caz Hilbert consideră că aceste probleme apar mai mult din cauza unor neclarităţi conceptuale, problema culorii (în calitate de experienţă mentală) este actuală.Se pare însă că termenul sau conceptul de qualia tinde să rezolve o parte tot mai mare a acestor dificultăţi.În continuare voi încerca să expun înca o viziune filosofica asupra problemei culorii: „Funcţionalismul culorii”.

4.Funcţionalismul culorii.

Funcţionalismul culorii, deşi nu neagă qualia, concepe culorile ca fiind constituite în termenii rolurilor lor funcţionale.De pildă roşu este acea proprietate care este astfel datorită rolului său funcţional într-un ansamblu cromatic intern.Această teză care se constituie în urma unei analize funcţionale a culorii are o serie de consecinţe.
In primul rând ceea ce rezultă din această perspectivă este faptul că proprietăţile analizate funcţional nu privesc structura materială (fizico-chimică) a unui obiect colorat.Ceea ce e determinant în a stabili de exemplu că un obiect e roşu nu e structura sa fizico-chimică ci doar faptul de a avea un rol funcţional.Cu alte cuvinte un obiect e roşu când îşi îndeplineşte funcţia de roşu pe care noi o sesizăm, şi nu altă funcţie.Dificultatea acestei teze poate fi exprimată în următorii termeni: „dacă un oarecare obiect „O” posedă nişte structuri ce-l determină să îndeplinească într-o lume posibilă L1 rolul de roşu, nu este sigur că într-o altă lume L2 va juca acelaşi rol sau că va avea aceleaşi structuri”.Posibilitatea ca „O” să fie roşu în ambele lumi este condiţionată de fapt de gradul de asemănare (din punct de vedere fizico-chimic) al celor două lumi.Aceasta este de fapt critica adusă funcţionalismului de către materialismul eliminativist.In replică, funcţionalismul spune că am putea imagina o fiinţa extraterestră care să fie total diferită din punct de vedere fizico-chimic de noi.Aceasta fiinta ar avea chiar compozitia materiala a creierului diferită

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles