Procedura plangerii prealabile

Trimis la data: 2007-08-09 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 39 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Petre Mirea Dimensiune: 67kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Procedura plangerii prealabile
Săvârşirea de infracţiuni dă dreptul statului să tragă la răspundere penală pe infractor, activitate ce se realizează într-un proces penal. În acelaşi timp, art.1 prevede că “scopul procesului penal este constatarea la timp şi în mod complet a faptelor penale”. Rezultă că organele judiciare au dreptul, dar, în acelaşi timp şi obligaţia de a desfăşura activitatea procesuală ori de câte ori s-a săvârşit o infracţiune.
Procedura plangerii prealabile

Procedura plangerii prealabile
Operează în acest caz, principiul oficialităţii reglementat de art. 2 Cod de procedură penală, care prevede că actele necesare, desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.
De la acest principiu sunt prevăzute, prin lege, unele excepţii, atribuind şi altor persoane dreptul de a efectua unele acte procesuale . O asemenea excepţie priveşte condiţionarea punerii în mişcare a acţiunii penale pentru anumite fapte de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate ca această acţiune să fie pusă în mişcare, exprimată prin introducerea unei plângeri prealabile la organele judiciare competente a dispune începerea procesului penal (art. 221 alin. 2, art. 279 alin. 1 Cod de procedură penală).

Raţiunea excepţiei constă fie în gradul mai redus de pericol social abstract al acestor fapte, fie în împrejurarea că aducerea acestora în faţa instanţei, cu publicitatea pe care o implică procesul, ar putea fi sursa unor neplăceri sau suferinţe psihice pentru persoana vătămată sau ar da naştere la diferite conflicte între persoane care fac parte din aceeaşi familie sau din acelaşi mediu social .
Potrivit art. 279 Cod de procedură penală în cazul infracţiunilor pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, acţiunea penală nu se poate pune în mişcare şi exercita în lipsa acestei plângeri. Deci, plângerea prealabilă nu reprezintă numai o modalitate de sesizare a organului judiciar, ci şi o condiţie indispensabilă pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

Procedura plangerii prealabile
Instituţia plângerii prealabile îşi are sediul materiei în Partea specială a Codului de procedură penală din anul 1968, republicat 1997, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Titlului I - Urmărirea penală - Capitolul VIII. art. 279 - 286.
Putem defini plângerea prealabilă, ca fiind actul procesual prin care persoana vătămată printr-o infracţiune îşi manifestă voinţa de a fi tras la răspundere penală cel ce a săvârşit-o, act fără de care nu poate interveni răspunderea penală şi, ca urmare, nu poate începe şi nici continua procesul penal.

Procedura plangerii prealabile
După o opinie unanim admisă astăzi în literatura de specialitate , plângerea prealabilă constituie o instituţie a dreptului penal dar şi a dreptului procesual penal, fiind reglementată, pe de o parte, de Codul penal şi alte legi penale, iar pe de altă parte de Codul de procedură penală.
Lipsa plângerii prealabile sau retragerea ei împiedică exercitarea acţiunii penale atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii.

Procedura plangerii prealabile
Plângerea prealabilă cuprinde o dublă manifestare de voinţă a persoanei vătămate. În primul rând, constituie o încunoştiinţare a organelor judiciare cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi în al doilea rând, plângerea prealabilă dă expresie voinţei persoanei vătămate ca acea infracţiunea să fie urmărită sau judecată, ridicând astfel impedimentul ce s-ar opune activităţii procesual penale. În urma acestei manifestări de voinţă, organul de urmărire penală sau, după caz instanţa de judecată poate dispune declanşarea procesului penal şi punerea în mişcare a acţiunii penale.

Din punct de vedere procesual, plângerea prealabilă scrisă este un act de sesizare a organului competent să o primească, iar nu un act de punere în mişcare a acţiunii penale. Acest act de sesizare constituie o condiţie pentru ca organul judiciar competent să poată proceda la punerea în mişcare a acţiunii penale.
Plângerea prealabilă nu este prin urmare un act ce conţine punerea în mişcare a acţiunii penale, ci este un act în temeiul căruia organele în drept pun în mişcare acţiunea penală.
Textele din Codul penal şi din Codul de procedură penală prevăd că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă şi nu prin plângerea prealabilă (art. 131, art. 193 alin. 2 Cod penal şi art. 279 Cod de procedură penală).

Procedura plangerii prealabile
Şi în cazul în care legea cere plângerea prealabilă, titular al acţiunii penale, deci al dreptului de a o pune în mişcare ca şi de a dispune de ea, este, prin urmare, tot statul, prin organele judiciare, şi nu persoana vătămată. Persoana vătămată care nu introduce sau care îşi retrage plângerea prealabilă nu dispune de acţiunea penală, ci face doar să fie îndeplinită condiţia sub care statul a făcut declaraţia anticipată de renunţare la acţiunea penală.
Plângerea prealabilă, ca act de sesizare, se deosebeşte de celelalte acte de sesizare obişnuită a organelor de urmărire penală (denunţ, plângere, sesizare din oficiu) prin caracterul ei necesar şi indispensabil, de condiţie pentru pornirea procesului penal, ca şi prin caracterul exclusiv, plângerea prealabilă fiind singurul mod de sesizare valabilă pentru pornirea procesului penal pentru anumite infracţiuni, aceasta neputând avea loc dacă s-a produs o sesizare obişnuită.

Deosebirile dintre plângerea prealabilă şi instituţia plângerii prevăzute de art. 222 Cod de procedură penală sunt următoarele :
• plângerea reprezintă numai un act de sesizare a organelor judiciare prevăzut de art. 222 Cod de procedură penală, câtă vreme plângerea prealabilă, pe lângă faptul că este o modalitate specială de sesizare a organelor judiciare, este în acelaşi timp, şi o condiţie de pedepsibilitate şi de procedibilitate;

• plângerea nu reprezintă singurul mod de sesizare a organelor judiciare, art.221 Cod de procedură penală, reglementând şi denunţul ca mod de sesizare sau sesizarea din oficiu, câtă vreme, plângerea prealabilă reprezintă singurul act de sesizare pentru unele infracţiuni prevăzute în mod special;
• plângerea, odată depusă la organul judiciar, nu mai poate fi retrasă, operând în acest caz principiul oficialităţii, pe când, în situaţia plângerii prealabile, principiul oficialităţii nu-şi are aplicabilitate, iar persoana vătămată are posibilitatea de a opera cu cele două instituţii, de a-şi retrage plângerea prealabilă sau de a realiza împăcarea cu învinuitul sau inculpatul.

2.2.Plângerea prealabilă, instituţie a dreptului penal substanţial şi a dreptului procesual penal
Codul penal şi alte legi cu dispoziţii penale prevăd, în cazul anumitor infracţiuni, că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare sau exercitată decât în cazul în care persoana vătămată şi-a exprimat voinţa de tragere la răspundere penală a făptuitorului prin introducerea unei plângeri prealabile la autorităţile judiciare.

Ca urmare, lipsa plângerii prealabile a fost inclusă între cauzele care înlătură răspunderea penală (art. 131 Cod penal). Acelaşi efect de a înlătura răspunderea penală îl are şi retragerea plângerii prealabile atunci când legea prevede necesitatea unei plângeri prealabile.
Din punctul de vedere al legii penale, plângerea prealabilă apare ca o condiţie de pedepsibilitate , de punitate sau, în alţi termeni, de aplicare a sancţiunilor prevăzute de legea penală.

Lipsa plângerii prealabile sau neintroducerea ei în condiţiile prevăzute de lege (titular, termen) atrage înlăturarea răspunderii penale, ca neîndeplinită condiţia de aplicare a sancţiunii prevăzute de legea penală.

Condiţionarea tragerii la răspundere penală, pentru unele infracţiuni, de existenţa plângerii prealabile a părţii vătămate îşi are temeiul în anumite consideraţiuni social-politice şi de politică penală. S-a considerat, în primul rând, că din punctul de vedere al realizării scopului legii penale şi al restabilirii ordinii de drept şi a liniştei sociale recurgerea, din oficiu, la constrângerea juridică prin mijloace de drept penal este calea cea mai potrivită.

Sunt totuşi fapte incriminate de legea penală care prezintă un grad redus de pericol social, prin aceea că ele nu au aceea rezonanţă socială care să impună neapărat aplicarea de sancţiuni penale. Apoi, sunt alte fapte care se petrec, de regulă, în cercul mai restrâns al anumitor grupuri sociale, cu o rezonanţă mai mult individuală decât socială. În astfel de situaţii, dacă cei individual lezaţi nu cred că e cazul să sesizeze organele penale, e mai potrivit ca societatea să renunţe la tragerea din oficiu la răspundere penală a făptuitorilor.
În sfârşit, în cazul altor infracţiuni, punerea în mişcare a procesului penal sau dezbaterile din proces ar putea uneori arunca o lumină defavorabilă asupra părţii vătămate, în special infracţiunile care se referă la viaţa personală a acesteia (violarea ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles