
Potrivit diferitelor opinii doctrinare, Ministerul Public ar face parte fie din autoritatea judecătorească, fie din autoritatea executivă. O a treia opinie susţine că Ministerul Public constituie o „instituţie de putere unică în felul ei, de natură executivă şi judecătorească”.
Această calificare se arată, rezultă din statutul procurorilor, care e parţial diferit, fiind neconform cu realitatea să se susţină că procurorii înfăptuiesc justiţia. În realitate, ei participă printr-o serie de atribuţii şi în mod specific la înfăptuirea justiţiei .
Într-o primă opinie , frecvent exprimată în literatura de specialitate se susţine că Ministerul Public face parte din autoritatea executivă. Teza enunţată este motivată pe considerente desprinse din atribuţiile procurorului de a fi un apărător al intereselor generale ale societăţii, al ordinii de drept şi libertăţilor cetăţenilor.
O altă opinie arată că Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească. În favoarea acestei teze pledează argumentul formal al situării problematicii Ministerului Public în partea privitoare la „Autoritatea judecătorească”, fiind definit, astfel, ca una dintre cele trei autorităţi ale puterii judecătoreşti, alături de instanţele judecătoreşti şi Consiliul Superior al Magistraturii se prezintă argumentul că procurorul se poate afla pe o poziţie contrară celei exprimate de Guvern, în acte individuale, de administraţie sau chiar în raport cu caracterul normativ al acestuia.
Nota:Textul de mai sus reprezinta un extras din referatul "Procurorul - parte in procesul civil". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau referatul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici:
raporteaza o eroare
Pentru mai multe referate vizitati referate Clopotel, referate de nota 10