Programele revolutionarilor moldoveni de la 1848

Trimis la data: 2003-06-03 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 2255
Autor: Oana Marius Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ideile de propăşire naţională şi de reformă socială care se manifestaseră atât la 1821, cât şi la 1840 în Muntenia, şi au găsit aplicarea politică prin revoluţia de la 1848-1849, izbucnită în toate cele trei ţări româneşti şi constituind manifestarea cea mai dinspre răsărit a revoluţiilor ce au zguduit societatea europeană în aceşti ani. Cu toate că n au izbucnit simultan şi cu toate că au existat unele revendicări specifice în programele respective, totuşi, până la urmă, s a ajuns să se sintetizeze deziderate comune şi anume: desfiinţarea iobăgiei, a dijmelor şi a altor obligaţii ale ţărănimii faţă de stăpânii de pământ, împroprietărirea ţăranilor, abolirea privilegiilor, a rangurilor boiereşti, libertatea individuală, a cuvântului şi a scrisului, atribuirea funcţiilor după merit etc.

Ideile de propăşire naţională şi de reformă socială care se manifestaseră atât la 1821, cât şi la 1840 în Muntenia, şiau găsit aplicarea politică prin revoluţia de la 1848-1849, izbucnită în toate cele trei ţări româneşti şi constituind manifestarea cea mai dinspre răsărit a revoluţiilor ce au zguduit societatea europeană în aceşti ani.

Cu toate că nau izbucnit simultan şi cu toate că au existat unele revendicări specifice în programele respective, totuşi, până la urmă, sa ajuns să se sintetizeze deziderate comune şi anume: desfiinţarea iobăgiei, a dijmelor şi a altor obligaţii ale ţărănimii faţă de stăpânii de pământ, împroprietărirea ţăranilor, abolirea privilegiilor, a rangurilor boiereşti, libertatea individuală, a cuvântului şi a scrisului, atribuirea funcţiilor după merit etc.

Iniţial, aceste programe erau alcătuite sub forma unor broşuri, petiţii sau memorii către autorităţile centrale interne sau remise puterii suzerane. Treptat, pe măsura adâncirii procesului revoluţionar, obiectivele programatice au căpătat contururi tot mai precise şi formulări din ce în ce mai radicale, astfel încât programele de acţiune ale revoluţiei, formulate în timpul desfăşurării evenimentelor revoluţionare, au încununat toate încercările anterioare de sintetizare a obiectivelor revoluţiei româneşti.

În Moldova, prima formulare a obiectivelor revoluţiei sa făcut în Petiţiunea-proclamaţiune a boierilor şi notabililor moldoveni, înaintată domnitorului Mihail Sturdza la 28 martie 1848. Petiţia a fost redactată de V. Alecsandri, în numele unui comitet de şapte membri, ales în cadrul adunării de la hotelul Petersburg din 27 martie 1848, şi iscălită de sute de persoane. Acest memoriu, în 35 de puncte, cuprindea revendicările tinerilor progresişti din care se desprindea preocuparea pentru rezolvarea problemei ţărăneşti.

Unul dintre primele sale articole (art.4) prevedea „grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni atât în relaţia lor cu proprietarii moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea”. Mihail Sturdza a înăbuşit însă acţiunea, arestând căpeteniile. Acestea, expediate, prin Galaţi, în Dobrogea - pe atunci sub turci - izbutesc să scape, ajungând la Brăila, de aici la Braşov, unde redactează - în 12/24 mai - un nou program în şase puncte, mai radical decât cel din martie, intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei.

Acesta prevedea desfiinţarea servituţilor feudale şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire, desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi egalitatea în faţa legii, unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti „întrun singur stat neatârnat românesc”. Pentru Moldova, acesta a fost singurul program care îşi propunea o cale de rezolvare radicală a problemei ţărăneşti, din păcate abandonată în celelalte documente-program alcătuite în emigraţie. Printre semnatarii legământului apar: Vasile şi Ion Alecsandri, Costache Negri, Alecu Russo, Zaharia Moldoveanu şi alţii.

De la Braşov, revoluţionarii şi, între ei, Alexandru Cuza, viitorul domn, Costache Negri, Alecu Russo, fraţii Rosetti, fraţii Sion şi alţii, merg în Bucovina, la Cernăuţi, la familia Hurmuzaki, unde împreună cu alţi revoluţionari din Moldova au alcătuit Comitetul revoluţionar moldovean, însărcinând pe Mihail Kogălniceanu să redacteze programul de acţiune al emigraţiei moldovene.

Astfel, apare în august 1848 Dorinţele partidei naţionale în Moldova, program la baza căruia stăteau Prinţipiile de la Braşov şi în care se simte puternica influenţă atât a proclamaţiei de la Islaz, cât şi a programului revoluţionar adoptat la Blaj. În noul program, în 36 de puncte, mult diferit de programul din martie, se afirmă mai întâi opoziţia faţă de Regulamentul Organic şi de protectoratul ţarist care „nu poate în nici un chip face fericirea ţării”,

se cere apoi autonomia deplină a Moldovei, egalitatea civilă şi politică a tuturor cetăţenilor - deci renunţarea la privilegii - o Adunare obştească compusă din reprezentanţii tuturor stărilor societăţii, domn ales din toate stările societăţii, responsabilitatea miniştrilor şi a funcţionarilor publici, libertatea tiparului, publicitatea şedinţelor Adunării obşteşti şi a tribunalelor, învăţământ egal şi gratuit pentru toţi românii, gardă urbană şi rurală,

desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii, curte cu juraţi pentru procesele politice, de presă şi crime, inamovibilitatea judecătorilor, consilii care să controleze administraţia din ţinuturi, oraşe şi comune rurale, libertatea cultelor religioase, drepturi politice pentru toţi cetăţenii, indiferent de rasă şi de religie, desfiinţarea rangurilor şi privilegiilor, desfiinţarea robiei şi a clăcii şi - fapt foarte important - unirea Moldovei cu Muntenia.

Ca o încoronare a tuturor revendicărilor cuprinse în programele moldovene, apare Proiectul de Constituţie pentru Moldova, alcătuit în vara aceluiaşi an tot de Mihail Kogălniceanu, proiect care cuprindea normele şi principiile care urmau să stea la baza statului modern moldovean. Conform prevederilor sale, domnitorul urma să fie ales de către Adunarea obştească pe termen de 5 ani şi să fie căutat din toate straturile societăţii.

Toate aceste reforme aveau să fie încununate prin unirea Moldovei cu Ţara Românească.Analiza programelor revoluţiei române din 1848 permite relevarea caracterului revoluţiei. Una din trăsăturile acestor programe o reprezintă continuitatea revendicărilor formulate în documentele programatice anterioare izbucnirii revoluţiei cu cele înscrise în programele propriu-zise, alcătuite în timpul desfăşurării evenimentelor revoluţionare, precum şi treptata lor radicalizare, corespunzând diferitelor etape ale procesului revoluţionar.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles