Proiect practica geniu rural

Trimis la data: 2011-06-17 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 87
Autor: Sturzu catalina Dimensiune: 239kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sapaturile arheologice au demonstrat existenta unei asezari umane pe vechea vatra a comunei, apartinand culturii "de prund". Relevante sunt rezultatele cercetarilor mai recente, constand in resturi ceramice din cultura Vadastra si Cotofeni. Totodata, zona a fost locuita si de triburile geto-dacice din ramura acilor,avand rezidenta la Acidava, pe malul drept al Oltului,pe Limesul Alutan. Pe raza comunei Slatioara s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramica romana de lux (terra sigillata) si comuna, tezaure monetare. Doua asezari romane au fost identificate la Slatioara , in punctul Strehareti si in cartierul Cireasov. Atestarea materiala a locuirii acestui areal este mai slaba pentru secolele IV-VII i.Hr., insa pentru secolele VIII-XIII
exista dovezi de locuire, unele apartinand Culturii Dridu si Vadastra, iar altele purtand urmele migratiilor pecenegilor, cumanilor si tatarilor .

Slatioara a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutirede vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.In iunie 1522, la Slatioara, Radu de la Afumati ii invinge pe turcii otomani. In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) esteemis un act care mentioneaza "cetatea de scaun Slatioara".

Mihai Viteazul ia masuri pentru restaurarea manastirii Clocociov, de la Slatioara, ca rasplata pentru serviciile aduse de populatie in demersurile sale politice.In epoca moderna, Slatioara a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici, Tudor s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat in zona stilul arhitectural "Tudor". Slatiorenii s-au implicat activ in evenimentele politice care au urmat: Revolutia de la 1848, Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859, Razboiul de Independenta - 1877, Rascoala taraneasca de la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul si Al Doilea Razboi Mondial.

Comuna Slatioara este pozitionat pe un culoar larg, bine conturat si delimitat, in zona de contact dintre Piemontul Getic si Campia Olteniei. De fapt, asezarea geografica a comunei Slatioara , sub aspect morfologic, se limiteaza la sectorul de vale al raului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia si se delimiteaza la nord cu prelungirile sudice ale marii unitati cunoscuta in literatura de specialitate ca podisul "Piemontul" Getic: la est prin Dealurile Oltetului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Campia Boianului.

La sud, sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Campiei Romanatiului cu contact pe malul stang al raului Olt cu Campia Boianului. Comuna Slatioara este situata in zona de nord a judetului Olt, in partea de vest a Munteniei, pe Valea Raului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Campia Slatinei.

Orasul se circumscrie ca unitate fizico-geografica la extremitatea sud-vestica a Platformei Cotmeana. Din punct de vedere altimetric, comuna este dispusa intre 160-175 m si 110-112 m. Vaile care strabat Comuna Slatioara de la nord-est la sud-est sunt: Streharet,Sopot, Clocociov si Milcov (Urlatoarea). Ele au caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza teraselor si din precipitatii.

Analiza functionala a teritoriului presupune sa denumim spatiul geografic respectiv ca "Zona Slatina". Comuna Slatioara , este situata in sud-sud vestul tarii, la 44026'' latitudine nordica si 24021'' longitudine estica, avand o altitudine ce variaza intre 134 m in partea de sud a orasului si 172 m in partea de nord, zona cea mai inalta. Comuna Slatioara este asezata pe stanga raului Olt, ocupand suprafete apreciabile ale complexului de terase ale raului.

Orasul Slatina este amplasat intr-un port amfiteatru, in care zonele joase (din sud vest - sud), lunca propriuzisa a raului Olt, se incadreaza la altitudini absolute de 130 - 135 m si zonele mai inalte (nord) - in terasa medie a raului Olt, la altitudini de 172 m. Valea Oltului reprezinta o adevarata axa orohidrografica caracterizandu-se prin asimetrie morfologica, dar in sens invers, cu versantul stang inalt si abrupt, iar cel drept prelung, cu terase inalte
neinundabile sau putin inundabile si terenuri foarte bune pentru asezari omenesti si agricultura. In vestul comunei se afla un martor de eroziune desprins din terasa inalta, numit Dealul Gradistea.

Clima zonei apartine tipului temperat continental , exprimat prin valori medii anuale ale temperaturii de 10,6 0C si prin precipitatiile medii anuale cu valori sub 515,7 mm.Temperaturile medii lunare au o evolutie normala, cu o ascendenta in prima jumatate a anului si maxim in luna iulie si cu o descrestere spre sfarsitul anului. Amplitudinea termica medie este de 24,8 0C.

Aceasta valoare ne permite sa includem zona Slatioara in regiunile cu amplitudini anuale relativ mari, care corespund unui climat temperat continental, usor moderat. In perioada 1896-2002 temperatura maxima absoluta a atins valoarea de +40,5 0C in anul 1952 in luna august, iar minima absoluta de -310C in luna ianuarie 1942.

Raul Olt reprezinta cea mai importanta resursa de apa de suprafata, are o directie de curgere NV-SE si are un profil longitudinal continuu cu pante reduse, specific cursurilor interioare ale raurilor din Campia romana. Albia lui minora a prezentat numeroase deplasari, meandrari si albii parasite, iar albia majora este joasa, larga si intens aluvionara, cu terasele locale de lunca, grinduri si microdepresiuni lacustromlastinoase.

Debitul mediu multianual la Slatina este de circa 160 m3/s, valoare ce depaseste cu circa 23 m3/s debitul la intrarea pe teritoriul judetului. Debitele maxime anuale, provenind in majoritate din ploi, au provocat si cele mai mari ape cunoscute (2500-3000 m3/s in anul 1948 si 3000-3300 m3/s in anul 1972). Valoarea debitului maxim corespunzator asigurarii de 1% se situeaza la circa 2500 m3/s. Debitele minime variaza relativ putin: debitele medii zilnice minime anuale cu asigurarea de 80% variaza intre 24,0 si 29,0 m3/s, iar debitele medii zilnice minime pe perioada de vegetatie (6-7) intre 60-70 m3/s.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles