Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic

Trimis la data: 2002-11-25 Materia: Medicina Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 469
Autor: Andrei Toader Dimensiune: 827kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic
Hormonii din clasa hormonilor hidrosolubili (peptidici, catecolamine) nu pătrund în celule, ci interacţionează cu receptori membranari. Fixarea hormonului pe receptor activează un sistem transductor care transformă semnalul extern (mesager prim) într-unul intracelular (mesager secund).
Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic

Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic

Mesagerul secund acţionează în interiorul celulei iniţiind evenimente care duc la activarea sau inactivarea enzimelor, secreţie, contracţie, sinteză de noi proteine.

Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic
Numărul mesagerilor secunzi este mic: AMPc, GMPc, diacil glicerolul, inozitolul fosfaţi, calciucalmodulină. AMPc e mediator pentru substanţe paracrine (glucagon, catecolamine, parathormonul, TSH, gonadotropine, ACTH).

Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic
Acţiuea hormonilor este mediată intern de sisteme transductoare ale mesajerol externe în mesaje intracelulare. Sistemele transductoare sunt receptori membranari citoplasmatici, nucleari.

Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic
Sistemele transductoare sunt: receptorul membranar, sistemul de cuplare a complexului hormon-receptor cu sistemul efectro care generează mesagerul intracelular, funcţia de cuplare o deţine o clasă de proteine denumite proteina G, sistem efector care generează AMPc. Adenilat ciclaza generează AMPc şi fosfolipaza C ce dă naştere la diacilglicerol şi inozitol – fosfaţi. AMPc şi diacilglicerolul acţionează similar activând protein – kinaze, AMPc activeează protein-kinaza A, diacil glicerolul activează protein-kinaza C.

Proteine de cuplaj si rolul lor in transductia semnalului biologic
Receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG) constituie cea mai mare familie de receptori celulari de suprafaţă. RPCG sunt proteine intramembranare monomerice cu 7 domenii transmembranare având fiecare o structură în α-helix, fiind legate prin trei bucle externe şi trei bucle interne. Putem clasifica RCPG în 3 grupe (I, II, III) deferenţa dintre ele o constituie absenţa analogiei secvenţelor lor primare de aminoacizi.
Prima grupă conţine marea majoritate a RCPG.

Ea se caracterizează prin prezenţa unei secvenţe de tip DRY (aspartil – arginil – tirozil) la bucla I2. Această grupă este subîmpărţită în 3 subgrupe Ia, Ib, Ic după localizarea posibilă a situsului de legare a agoniştilor: între domeniile transmembranare pentru Ia, mai spre exterior şi implicând domeniul N-terminal pentru Ib şi la nivelul N-terminal pentru Ic.

Receptorii grupei II se disting de grupa I prin absenţa analogiei de secvenţă şi prin faptul că nu are localizat situsul de legătură al agoniştilor. Grupa III are situsul de recunoaştere a ligandului la nivelul domeniului N-terminal.

Proteinele G oligomerice
Celulele animale conţin un număr de proteine G diferite (pro¬teine ce leagă GTP). Fiecare tip de proteină G leagă un anumit tip de receptor cu un anumit efector enzimatic sau canal ionic. Proteinele G pot fi clasificate în mai multe grupe pe baza structurii şi funcţiei aces¬tora. Proteinele G sunt izolate sub formă de heterotrimeri, compuşi din subunităţile α, β şi γ.

Subunitatea α conţine situsul de legare pentru GTP şi de activitate catalitică responsabilă de hidroliza acestei nucleotide. Această subunitate conţine de asemenea situsuri de interacţiune cu complexul βγ, cu receptorul şi cu enzima efectoare sau canalul ionic.

O serie de experimente arată că fiecare subunitate (α, β sau γ) a proteinelor G este ataşată la faţa citoplasmatică a membranei plasmatice. Nici una dintre subunităţi nu conţine secvenţe transmembranare. Subunitatea α este ataşată la membrană printr-un rest de cisteină acilat, în apropierea capătului carboxi al lanţului polipeptidic. Una dintre funcţiile subunităţilor β şi γ, care prezintă atât secvenţe hidrofile cât şi hidrofobe, ar fi cea de ancorare subunităţii α în membrana plasmatică.

Subunităţile α ale diverselor proteine G au secvenţe şi greutăţi moleculare puţin diferite. Aceste mici diferenţe structurale ale subunităţilor α par a fi în principal responsabile de proprietăţile diferite ale proteinelor G oligomerice (tabelul nr.8). Există totuşi un înalt grad de omologie chiar între subunităţile α (α s, α i αj) şi ras.

Regiunea subunităţii α care pare a interacţiona cu lanţul polipeptidic al receptorului este o regiune elicoidală de tip a amfipatică, localizată la nivelul capătului carboxi al subunităţii α. Un situs probabil a interacţiona cu complexul βγ este o secvenţă de aminoacizi de la capătul amino.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles