Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata

Trimis la data: 2010-03-01 Materia: Stiinte Politice Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Radu Manea Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata
Caracteristicile Globalizării şi consecinţele asupra diplomaţiei preventive Procesul de globalizare a fost iniţial un proces de natură economică, însă a ajuns să afecteze treptat sfera politicului, cea a securităţii, a culturii, a relaţiilor sociale, şi, nu în cele din urmă, cea a diplomaţiei. Iniţial, globalizarea economică a presupus extinderea pieţei şi a economiei naţionale la nivel mai întâi regional şi ulterior mondial, pe baza unei crescânde interdependenţe dintre actorii economici publici şi privaţi şi a extinderii principiilor liberei concurenţe şi liberei iniţiative.

Referat despre Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata
Totodată, alţi factori care au declanşat şi ulterior consolidat globalizarea au fost conştientizarea dezavantajelor economiilor închise, autarhice, şi dispariţie considerentelor ideologice în conducerea relaţiilor economice între state. Conceptul noului mileniu se referă la transformările profunde, aberante chiar, produse în lumea noastră, astăzi divizată în state-naţiuni, unele cu o relativ robustă identitate naţională şi culturala, altele aflate în sfera de influienţă a celor puternici şi stabili. Aceste ţări cu o identitate proprie constituie elementul de bază pe care se clădeşte fundamentul sistemului global.

Globalizarea vine grăbit, constant şi,de cele mai multe ori, insinuant, erodând “zidul naţional” şi impunând o nouă existenţă. Intrebarea care rămâne este : către ce ne îndreptăm ? In opinia unor reputaţi analişti, noul sistem la care vom fi obligaţi să ne raportăm în relaţiile internaţionale va fi unul “tranziţional, în care lumea nu este una constituită din state , dar nici una rezultată din complementaritatea celor două sisteme practicate (capitalist şi socialist)”. Ideea de la care se porneşte în această aserţiune este aceea a globalizării (mobilităţii) capitalurilor, cu disociarea socială în noi clase specifice, în vederea acceptării, în final, a “sistemului global.”

Este evident că globalizarea a devenit preocuparea cea mai pregnantă a acestui secol.Percepţia de către diplomaţie schimbărilor ce au loc la nivel global este condiţionată de conceperea acestora ca un fenomen de ansamblu, afectând întreaga umanitate, care este o rezultantă a evoluţiilor locale şi a tendinţelor globalizante provocate de marile state industrializate.

Analiza evidenţiază următoarele patru tipuri principale de transformări produse de globalizare :
- schimbările intervenite în activităţile sociale, politice şi economice în interiorul statelor naţionale, precum şi în schimburile dintre diferitele zone regionale;
- creşterea şi diversificarea sistemelor şi reţelelor de comunicaţie, a transferurilor de capital şi a modului de gândire a investiţiilor la nivel global;
- mărirea vitezei interacţiunilor dintre sistemele şi reţelele actuale localeş
- adâncirea impactuluinfenomenelor globale asupra vieţii individulae localizate.

Aceste schimbari în curs sau previzibile în timp arată că diplomaţia trebuie să ţină seama de faptul că fenomenul globalizării este conceput ca o sinteză a dispersării, intensificării, accelerării şi creşterii impactului interdependenţelor şi interconectivităţii la scară planetară.
Un model posibil al viitorului, oferit de analişti, este cel al “cosmopolitismului”.Acesta este conceput fie sub forma “social-democraţiei”, fie al “socioculturii” şi este caracterizat prin câteva idei fundamentale :
- planificarea relaţiilor internaţionale este globală, nu mai ţine seama- în noul context al comunităţii politice mondiale- de comunităţile mici locale;
- colaborarea externă nu mai este atribuţia exclusivă a guvernelor naţionale, centrele de decizie mutându-se încet spre puterea economică şi financiară globală;
- transformările demarate de noua ordine mondială tind să vizeze întregul sistem economic şi social din temelii;
- obiectivul principal este justiţia socială, rolul guvernelor fiind de regularizator al progresului economic;
- securitatea naţiunilor este concepută, pe termen lung, drept cel mai consistent segment al politicilor de protecţie socială, de asigurare a păcii şi de menţinere a acestei în întreaga lume.

In cadrul acestui scenariu, factorii de impulsionare şi impunere a modelului provin din zona europeană, a ţărilor cu tradiţie şi experienţă social-democrată, dar şi din SUA, de la grupurile liberale, care sprijină multilateralismul. O caracteristică esenţială a globalizării este lipsa unui telos, a unui ţel şi model de dezvoltare dinainte stabilite. Inexistenţa unei raţiuni finale a întregului proces a cauzat numeroase angoase în domeniile asupra cărora acesta a avut impact şi a suscitat o bogată literatură şi numeroase dispute la nivel academic şi nu numai.

Care sunt principalele dimensiuni ale globalizării care au afectat diplomaţia secolului nostru? Pot fi identificate câteva dintre acestea, printre care modificările majore la nivelul tehnicilor de comunicare şi a tehnologiei informaţiei şi atenuarea distincţiei dintre sfera publică şi cea privată.

2. TELEDIPLOMATIA SI DIPLOMATIA VIRTUALA
Dintr-o anumită perspectivă, se poate susţine că diplomaţia s-a aflat întotdeauna într-o eră a informaţiei. Cu alte cuvinte, există o legătură inseparabilă între tiparele de comunicare, tehnologiile prin care comunicarea are loc, pe de o parte, şi modalităţile în care diferitele comunităţi au căutat să comunice şi să îşi reglementeze problemele de interes comun prin intermediul negocierilor. Cu toate acestea, desemnarea erei în care ne aflăm drept „eră a informaţiei” sugerează că în secolul 21 omenirea se confruntă cu o realitate calitativ diferită din punct de vedere al căilor de comunicare şi al tehnologiei informaţiei.

Este dincolo de orice îndoială faptul că mărirea incomensurabilă a vitezei comunicaţiilor are implicaţii deosebite asupra modului în care este condusă politica la nivel mondial. Presupunerea că rolul diplomatului a fost erodat de acest fenomen este parţial neîntemeiată, dat fiind faptul că mărirea vitezei comunicaţiilor a dus la sporirea rolului ambasadorului care a devenit capabil să comunice mai rapid cu centrul naţional de decizie politică, şi, ca o consecinţă logică, să îi reprezinte mai bine şi cu mai mare promptitudine interesele.

La întrebarea care sunt câteva dintre cele mai mari provocări la care diplomaţia trebuie să răspundă, se poate argumenta că acestea sunt comprimarea spaţiului şi timpului, care subsumează două aspecte: creşterea vitezei comunicării informaţiilor, proces iniţiat încă din secolul XIX şi, caracteristica exclusivă a acestui secol, viteza şi intensitatea interacţiunilor la nivelul actorilor instituţionali.

Drept consecinţă a provocărilor de mai sus, concepte precum „telediplomaţia” sau „diplomaţia virtuală” au devenit familiare atât actorilor de pe scena relaţiilor internaţionale cât şi opiniei publice. Telediplomaţia este considerată un concept cheie ce afectează atât procesul de politică externă cât şi rezultatele acestuia. Ca urmare, capacitatea de a răspunde cu maximă promptitudine la fluxul continuu al evenimentelor este considerată un atu esenţial pentru actorii implicaţi în acest proces, aspect care este reflectat în organizarea şi funcţionarea sistemelor naţionale diplomatice.

Diplomaţia virtuală se referă la aplicarea noilor tehnologii de comunicare şi informaţie în domeniul diplomaţiei şi are un dublu impact asupra organizării acestuia: pe de o parte, permite crearea cu rapiditate a unor ambasade virtuale – constând în nu mai mult de un laptop, un modem şi telefon cu comunicare prin satelit amplasate într-o cameră de hotel – şi, pe de altă parte, permite reconfigurarea relaţiilor dintre ministerele de externe şi misiunile din străinătate, în sensul creşterii rolului acestora din urmă în formularea efectivă de politici externe.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles