Psihologia martorului si a marturiei judiciare

Trimis la data: 2011-10-18 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 4622
Autor: Darius Damian Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
“Peste tot unde intervine factorul uman si acest domeniu nu e deloc restrans – are si psihologia un cuvant de spus” afirma la un moment dat Alexandru Rosca. Si procesul juridic este un asemenea domeniu in care sunt implicati oameni ale caror interese sunt divergente, existand totusi o axa de convergenta care intruneste personajele din scena judiciara: aflarea adevarului. Aflarea adevarului este conditionata, printre altele si de cunoasterea structurii psihice a acestor personaje: infractor, victima, martor, anchetator, avocat si judecator.

LAJTOS MARIA CRISTINA

Universitatea Banatului Timisoara

Facultatea de Drept, An IV, Gr. 2

PSIHOLOGIA MARTORULUI SI A MARTURIEI JUDICIARE

"Peste tot unde intervine factorul uman si acest domeniu nu e deloc
restrans - are si psihologia un cuvant de spus" afirma la un moment
dat Alexandru Rosca. Si procesul juridic este un asemenea domeniu in
care sunt implicati oameni ale caror interese sunt divergente,
existand totusi o axa de convergenta care intruneste personajele din
scena judiciara: aflarea adevarului. Aflarea adevarului este
conditionata, printre altele si de cunoasterea structurii psihice a
acestor personaje: infractor, victima, martor, anchetator, avocat si
judecator.

In cele mai multe cazuri infractorul nu-si recunoaste fapta, facand
tot ce-i sta in putinta spre a o nega si spre a face sa dispara urmele
ei.

Ca atare, pentru dovedirea unei infractiuni si implicit pentru
pedepsirea faptuitorului este nevoie de studierea probelor existente
despre acel eveniment judiciar obiectiv. Probele directe ale
infractiunii sunt urmele materiale ale acesteia, adica obiectele cu
care s-a realizat infractiunea: arme, urme, pete, etc. care trebuiesc
completate cu probele indirecte, adica marturiile depuse de anumite
persoane care au participat indirect la infractiune: martorii.

Ca si persoane fizice, martorii pot fi impartiti in doua categorii:
martori de buna credinta si martori de rea credinta. Cei de rea
credinta sunt aceia care sunt hotarati sa depuna marturii false, fie
din interese materiale - fiind mituiti de infractor, fie din interese
spirituale - fiind prieteni cu infractorul sau dusmani ai victimei.

Orice marturie are dublu aspect: subiectiv si obiectiv. Intotdeauna
exista o anumita directie a cercetarii fenomenelor psihologice ce
insotesc formarea marturiei judiciare, avandu-se in vedere anumite
atribute cu privire la marturie si la martori, deoarece chiar si
marturia de buna credinta poate fi pandita de falsitate si de un
anumit relativism din cauza unor defectiuni senzoriale.

Procesele psihice implicate in dobandirea informatiei de catre martor
sunt, in primul rand senzatiile si perceptiile, apoi reprezentarile si
memoria. Procesele de senzatie si perceptie sunt fie cele bazate pe
analizatorii vizuali, fie cele bazate pe analizatorii auditivi, fie
ambele categorii. Experimentele facute in acest domeniu au demonstrat
ca marturia vizuala este mai importanta decat cea auditiva, fiind mai
bogata sub raport informativ si mai aproape de adevar. Dar chiar si
calitatea acestor informatii este influentata atat de conditii
subiective (calitatea analizatorului in cauza), cat si de conditii
obiective (distanta de locul infractiunii, luminozitate, linistea sau
zgomotul existente, etc).

Calitatea si veridicitatea datelor dobandite prin senzatii sunt
conditionate de calitatea analizatorilor, de buna lor functionare. O
la fel de mare importanta o are spiritul de observatie al martorului.
Cei care au un spirit de observatie precar, comit greseli in depunerea
marturiei, fara voia lor.

O alta categorie de erori in marturia judiciara pot fi produse de
iluziile pe care le-a avut martorul, fie ca ele sunt de natura
vizuala, de natura auditiva sau din alti analizatori. Diminuarea
influentei nocive a iluziilor in depunerea marturiei se poate realiza
prin intrebari puse cu pricepere de catre personalul juridic -
politist, procuror, avocat, judecator.

Foarte importanta in culegerea informatiei de catre martor este si
atentia acestuia, calitatile lui. Sunt situatii in care este necesar
un volum mare de receptivitate, sunt situatii in care concentrarea are
un rol hotarator, in timp ce in alte situatii mobilitatea si
dispersarea atentiei sunt calitati necesare.

De obicei, intre producerea infractiunii sau a faptelor pentru care
sunt chemati a le confirma si depunerea marturiei exista un interval
mare de timp. In acest caz in procesul marturiei sunt implicate
reprezentarile martorului - vizuale, auditive, sau de alta natura.
Calitatea acestor reprezentari influenteaza in mod direct si hotarator
calitatea marturiei judiciare.

Distanta in timp de la savarsirea faptelor si pana la judecarea lor,
aduce in prim plan - in ceea ce priveste psihologia martorului - un
alt proces psihic important: memoria si calitatile sale. Calitatea
depozitiei martorului depinde in mare masura de modul in care
functioneaza acest proces.

Memoria este un proces de stocare a informatiei, deci trebuie avuta in
vedere calitatea pastrarii acestei informatii. Aceasta poate fi
pastrata nealterata, dupa cum, cu trecerea timpului, ea poate fi
deformata. Intrucat informatiile asupra unui act infractional se
memoreaza neintentionat, riscul pastrarii pentru timp indelungat
pandeste pe orice martor. Calitatile memoriei in ceea ce priveste
marturia judiciara, sunt memorabilitatea, fidelitatea si sinceritatea.
Memorabilitatea este unul din elementele cele mai importante ale unei
marturii judiciare, avand in vedere ca aceasta consta in acea
capacitate evenimentului juridic/ obiectului de a fi memorat, deoarece
sunt situatii ce efectiv nu pot fi percepute, memorate, ele
desfasurandu-se sub pragul perceptibilitatii noastre. Fidelitatea - in
opozitie cu memorabilitatea - consta in capacitatea omului de a-si
aminti evenimentul judiciar si de a depune marturie. Exista persoane
care pot reproduce cu mare exactitate si cu lux de amanunte cele
vazute si auzite la locul faptei, aceste persoane fiind martori
valorosi, dar din pacate, foarte putini. Mai exista si persoane care
neavand formata fidelitatea/exactitatea memoriei reproduc totul cu
mare aproximatie, ca atare valoarea depozitiei lor este neinsemnata,
trebuind coroborata cu alte mijloace de proba. Sinceritatea reprezinta
disponibilitatea subiectiva a martorului de a spune adevarul, deoarece
procesele memorarii, adica ale intiparirii, conservarii si
reproducerii pot fi influentate si de interesul pe care-l are martorul
fata de cele intamplate, precum si gradul de afectiune pentru victima
sau chiar pentru autorul infractiunii.

In cadrul complexului proces de al memoriei sunt implicate si
asociatiile de idei, adica asociatia prin asemanare, prin contrast si
prin contiguitate spatiala sau temporara.

Un bun jurist va face intotdeauna apel la acestea, pentru a-i facilita
martorului o depozitie cat mai exacta. La fel si tipurile de memorie
trebuie avute in vedere, deoarece ele influenteaza atat durata
memoriei cat si fidelitatea ei. Fara indoiala ca lucrurile memorate in
mod involuntar nu au trainicia si fidelitatea reproducerilor bazate pe
vointa si hotararea martorului de a retine cele intamplate. Este
stabilit deci, ca memorarea voluntara este mai eficienta.

In ceea ce priveste fidelitatea marturiei judiciare, pentru prevenirea
carentelor (ex. un martor sincer ce se afla in eroare, prelungirea
perioadei dintre infractiune si marturie, martori mincinosi cu
serioase probleme pshihice, etc) este nevoie de o evaluare stiintifica
a probei testimoniale. Evaluarea reclama necesitatea reconstituirii
drumului pe care il parcurge procesul de formare al marturiei. Acest
drum incepe cu receptia informatiilor, stocarea lor in memorie,
comunicarea informatiilor sub forma reproducerii si recunoasterii, in
functie de anumiti factori obiectivi sau subiectivi care pot avea
influenta asupra intinderii si fidelitatii marturiei. Problema
psihologiei martorului trebuie considerata critic, adica in
perspectiva contradictorie a personalitatii. Intalnim astfel
principialitate, onestitate, corectitudine, modestie, generozitate,
fata in fata cu necinstea, nesinceritatea, egoismul, lasitatea si
egocentrismul. Ambele clase se vor gasi intr-un anumit raport cu
ambianta - pricina judiciara si participantii la proces.

Tipologia memoriei in cadrul procesului marturiei judiciare, implica
referiri la memoria logica si la cea mecanica, la cea motrice sau la
cea primitiva sau verbala.

Memoria logica nu implica numai o logica a cuvintelor expuse, ci si o
logica a derularii evenimentului in cauza.

Sunt infractiuni in care pastrarea imaginii este lucrul important, in
timp ce in altele, cuvintele spuse au partea deosebita, dupa cum sunt
situatii in care miscarea victimei sau a infractorului sunt necesare
de retinut.

In unele cazuri profesia martorului joaca un rol deosebit de important
in pastrarea si redarea cu precizie a informatiilor vazute sau auzite.
Asa, de exemplu, un pictor va retine mai usor ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles