Psihologia romaneasca interbelica

Trimis la data: 2003-07-20 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Gabi lazar Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Înainte de a deveni o ştiinţă autonomă, psihologia a făcut parte integrantă din filosofie, activitatea psihică fiind obiect al acesteia. Constituirea psihologiei ca ştiinţă independentă, cu caracter experimental, a fost pregătită, pe de o parte, de filosofia empiristă iar pe de altă parte, de succesele obtinute de ştiinţele naturii - îndeosebi de fizică şi fiziologie, prin utilizarea experimentului ca metodă de cercetare, fapt care a influenţat introducerea experimentului şi în cercetarea fenomenelor psihice.

Înainte de a deveni o stiinta autonoma, psihologia a facut parte
integranta din filosofie, activitatea psihica fiind obiect al
acesteia. Constituirea psihologiei ca stiinta independenta, cu
caracter experimental, a fost pregatita, pe de o parte, de filosofia
empirista iar pe de alta parte, de succesele obtinute de stiintele
naturii - îndeosebi de fizica si fiziologie, prin utilizarea
experimentului ca metoda de cercetare, fapt care a influentat
introducerea experimentului si în cercetarea fenomenelor psihice.

În România psihologia începe sa se constituie ca disciplina
independenta , cu caracter experimental, la putin timp dupa ce ea
începe sa se dezvolte ca stiinta experimentala pe plan mondial.
Pionierii psihologiei experimentale din România ( E. Gruber, C.
Radulescu-Motru, F. Stefanescu-Goanga) îsi fac ucenicia în primul
laborator de psihologie experimentala , al lui W. Wundt, înfiintat în
1879 la Leipzig. Din pacate, Eduard Gruber, fondatorul primului
laborator de psihologie experimentala din tara noastra (la Iasi,1893),
se stinge din viata în 1896, la numai 35 de ani, regretat, printre
multi altii, si de Dimitrie Anghel si St. O. Iosif. Ca sa devina
stiintifica, psihologia s-a dezvoltat initial ca o ' stiinta
naturala', pe modelul biologiei sau fiziologiei, devenind
experimentala, apoi si-a largit câmpul de activitate spre cele mai
variate aplicatii, devenind, pe lânga o stiinta teoretica, si o
stiinta aplicata, chiar o psihotehnica. La noi etapa aceasta n-a fost
atinsa plenar decât între cele doua razboaie mondiale, deci dupa
Unirea din 1918.

Dupa primul razboi mondial, în pofida conditiilor grele create ca
urmare a acestuia si apoi ale crizei economice prin care a trecut tara
noastra, activitatea stiintifica este reluata în cele doua
universitati din Bucuresti si Iasi, la care se adauga noul si
puternicul centru universitar de la Cluj. Psihologia româneasca
cunoaste acum un avânt deosebit, datorita dezvoltarii celor trei
centre de cercetare de pe lânga catedrele de psihologie ale celor trei
universitati. La Bucuresti, C. Radulescu-Motru înfiinteaza Laboratorul
de psihologie experimentala (la 1906), cu conditii vitrege de
dezvoltare, în timpul razboiului, mare parte din aparatura cu care a
fost înzestrat fiind distrusa. Imediat dupa razboi, C. Radulescu-Motru
intervine în repetate rânduri pentru obtinerea fondurilor necesare
pentru refacerea laboratorului; interventiile sale se soldeaza cu
promisiuni care nu sunt respectate decât în parte si cu mare
întârziere. Laboratorul nu devine unitate de cercetari stiintifice
originale, decât dupa 1929, când au intrat în serviciul lui oameni ca
I.M. Nestor, G. Zapan, G. C.Bontila, C. Georgiade, C. Zahirnic, care
au fost întradevar experimentalisti, adica psihologi de laborator,
axati predominant pe genul acesta de cercetari. Cartea lui C.
Radulescu-Motru, "Curs de psihologie" (aparuta în 1923, editia a II-a
1929), este- dupa marturisirea autorului- "rezumatul cursului de
psihologie" tinut în anii precedenti la Universitatea din Bucuresti;
cartea îsi propune sa fie o carte cu caracter strict stiintific, care
nu este scrisa "în sprijinul unui sistem filozofic, sau al vreunei
conceptii sociale", o carte care vrea "sa lase celui ce citeste,
libertatea sa-si formeze singur o parere în problemele discutabile", o
carte care, chiar atunci când nu da "raspuns la anumite întrebari", îl
pregateste pe cititor "sa aiba o întelegere matura pentru a judeca si
primi din alta parte raspunsurile pe care le cauta". "Cursul de
psihologie" duce mai departe, dezvolta si precizeaza unele idei din
"Problemele psihologiei" (carte aparuta în 1898), confrutându-le în
permanenta cu ultimele date ale stiintei si completându-le cu altele
noi, care nu intrasera în preocuparile cartii."Cursul" contine
capitole ample referitoare la corelatiile biologice ale fenomenelor
psihice, la rolul sistemului nervos în viata de relatie
(organism-mediu), la fiziologia sistemului nervos central si a
organelor de simt, la localizarile cerebrale, la chimismul intern dar
si capitole în legatura cu conditionarea sociala a psihicului. C.
Radulescu-Motru considera ca psihicul în toata complexitatea sa nu
poate fi explicat numai prin notiuni biologice; în explicarea faptelor
de constiinta trebuie sa tinem seama în plus de intervetia unei noi
serii de conditionari si determinari ale mediului social:"psihogeneza
îsi are radacinile în biogeneza, dupa ale carei legi se explica
diferentierea sensibilitatii, iar vârful si-l are în viata sociala,
pentru întretinerea careia concura toate manifestarile constiintei
individuale". În conceptia lui, personalitatea umana este rezultatul
"convergentei conditiilor materiale prin care a trecut întregul
univers. Ea este produsa de corelatiunile organice, iar corelatiunile
organice de convergenta conditiilor materiale ale mediului extern". În
problema metodelor de cercetare, necesare pentru constituirea
psihologiei ca stiinta care trebuie sa descrie, sa explice si sa
prevada desfasurarea fenomenelor psihice, pledeaza pentru utilizarea
concertata a mai multor metode: observatie interna/externa, metoda
experimentala, comparativa, patologica etc. Ideile psihologice
promovate în decursul întregii sale activitati didactice si
stiintifice, mai ales prin cartile sale "Probleme de psihologie"-1898,
"Curs de psihologie"-1923 si prin multe dintre studiile si articolele
de psihologie publicate în revistele pe care le-a înfiintat _"Studii
filozofice"- 1897-1919, "Revista de filozofie"- 1923-1943; "Revista de
psihologie experimentala si practica"-1931; "Analele de psihologie"-
1934-1943; "Jurnalul de psihotehnica"- 1937-1941 _ reprezinta una
dintre cele mai importante contributii la constituirea psihologiei ca
stiinta experimentala în România. Activitatea lui C. Radulescu-Motru
în domeniul psihologiei a fost precumpanitor pozitiva. Concepând
psihologia ca stiinta exacta, el a relevat legatura de dependenta a
proceselor psihice de cele fiziologice, a încurajat dezvoltarea
cercetarilor experimentale si a luat în consideratie actiunea
factorilor sociali asupra vietii psihice. El a înteles importanta
cercetarilor experimentale pentru dezvoltarea psihologiei si le-a
sprijinit, organizând un laborator de psihologie în cadrul catedrei
sale si contribuind la pregatirea unora dintre elevii sai în aceasta
directie. A încurajat si sprijinit aplicarea psihologiei în diverse
domenii de activitate (scoala, industrie, armata etc.). Aportul lui
principal în istoria psihologiei românesti consta în ocuparea si
organizarea celei dintâi catedre de psihologie specializata din tara
noastra, în formarea unor psihologi de profesie prin mijloace
didactice nationale si asigurarea unor cadre organizatorice,
institutionale (laborator, biblioteca, asociatii, reviste etc.) pentru
desfasurarea unor activitati permanente si adâncite. De numele lui C.
Radulescu-Motru se leaga primele eforturi de la noi de a asigura
psihologiei conditiile obiective ale trecerii de la speculatia
filozofica spre stiinta, de la compilatie spre cercetari originale.

Adevaratul întemeietor al psihologiei experimentale din România, deci
nu numai precursor ca Gruber si Vaschide, nici ctitor în toata puterea
cuvântului, ca Radulescu-Motru, a fost Fl. Stefanescu-Goanga
(1881-1958), doctor în filozofie tot de la Leipzig cu teza "Cercetari
experimentale cu privire la tonalitatea afectiva a culorilor",
sustinuta în 1911 la W.Wundt (unde lucrase cinci ani). Goanga a ocupat
apoi catedra de psihologie de la Universitatea din Cluj în 1919, pe
lânga care a înfiintat, în 1921, un laborator, transformat, în 1922,
în celebrul "Institut de psihologie experimentala, comparata si
aplicata". Abia de la aceasta data începe în chip neîndoielnic o noua
perioada, cea experimentalista, în psihologia româneasca. La 1
noiembrie 1921 Institutul obtine un local. Problema cea mai dificila a
fost cea a selectionarii si pregatirii personalului. Munca de
pregatire a primelor cadre, alese dintre studentii capabili si
pasionati de stiinta a durat pâna la sfârsitul anului 1925. În 1926
începe primele cercetari experimentale, "concepute însa mai mult în
sensul unor cercetari de proba, care dureaza pâna în preajma anului
1927, data la care a procedat la primele cercetari largi si intense,
primele lucrari aparând dupa doi ani". Începând din 1928,
colaboratorii institutului sunt trimisi pentru specializare, în
strainatate, pentru studii aprofundate. Sub conducerea lui
Stefanescu-Goanga, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles