Psihologie asociata

Trimis la data: 2002-06-28 Materia: Psihologie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 3583
Autor: Celinne Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Această concepţie poate fi legată de numele filozofului englez Herbert Spencer care, influenţat de doctrina compatriotului său Charles Darwin, a fost primul care a introdus noţiunea de evoluţie în asociaţionism. li datorăm, de asemenea, o teorie a structurii mentale care face o sinteză între concepţiile asociaţioniste, apărate de empirişti englezi ca Hume, Stuart Mill si apriorismul lui Kant.

Aceasta conceptie poate fi legata de numele filozofului englez Herbert
Spencer care, influentat de doctrina compatriotului sau Charles
Darwin, a fost primul care a introdus notiunea de evolutie în
asociationism. li datoram, de asemenea, o teorie a structurii mentale
care face o sinteza între conceptiile asociationiste, aparate de
empiristi englezi ca Hume, Stuart Mill si apriorismul lui Kant. Pentru
Spencer, categoriile a priori descrise de Kant, si gratie carora
experienta poate fi organizata, sunt înnascute în raport cu individul,
dar învatate în raport cu specia.

0 consecinta a acestei conceptii a fost observata de neurologul englez
Hughling Jackson: întrucât ontogeneza repeta filogeneza, organizarea
cerebrala va urma o schema verticala complexa: o aceeasi functie va fi
reprezentata repetitiv în cadrul sistemului nervos: mai întâi la un
nivel «inferior» (maduva spinarii si trunchiul cerebral), apoi la un
nivel "mediu" (centrii senzoriali si motori), si în sfârsit la un
nivel «superior» în lobul frontal. Se poate adauga ca aceeasi schema
de organizare cerebrala în ordine compusa se va regasi chiar în
interiorul cortexului, însotind dezvoltarea individului în cursul
învatarii. Neurologi ca Jackson, Head, von Monakow si Mourgue,
aparatori ai acestei conceptii, s-au preocupat, în consecinta, foarte
putin de localizarile corticale, considerând ca localizarea unui
simptom, produs prin lezarea unui sector cerebral limitat, nu poate fi
interpretata ca localizare a functiei acestuia.

Notiunea de localizare corticala a devenit mai subtila în urma
lucrarilor lui Vzgotski si Luris, pe de o parte, si ale lui Hebb, pe
de alta parte. Dupa primii autori. O functie psihologica, dezvoltata
din copilaria individului, are un corespondent cerebral dinamic si nu
static. Organizarea cerebrala se modifica permanent în functie de
gradul de dezvoltare atins de o functie. Acest lucru poate fi ilustrat
printr-un exemplu de învatare a scrisului, datorat lui Luria: la
început, scrisul depinde de memorizarea formelor grafice ale fiecarei
litere; aceasta este posibila datorita unui lant de impulsuri motorii
izolate, fiecare din ele fiind responsabil de realizarea unui singur
element grafic. Cu practica, structura procesului se modifica radical
si lasa loc unei singure «melodii cinetice», care nu necesita nici
memorizarea formelor individuale ale fiecarei litere, nici lanturi
izolate de impulsuri nervoase. Odata cu automatizarea sa din ce în ce
mai mare, scrisul nu va mai depinde de analiza complexului acustic al
cuvântului sau de analiza formei vizuale a literelor individuale; el
este realizat ca o melodie cinetca unica.

În teoria sa a ansamblurilor celulare si în aprofundarile sale
ulterioare Hebb expune o conceptie sofisticata a actionismului
neurologic care exprima remarcabil principiul functionarii pe nivele.
în primele faze ale dezvoltarii copilului, în fiecare lob cerebral se
formeaza ansambluri celulare. De exemplu, pentru vederea unui triunghi
se vor constitui trei ansambluri celulare de ordinul întâi,
corespunzând celor trei laturi si rezultând din activitatea combinata
a aportului senzorial în cortex si a activitatii reverberante în
cortex a asociatiei si a structurilor conexe. Excitarea sincrona a
acestor trei ansambluri celulare va dezvolta treptat un ansamblu
celular de ordinul doi, corespunzator perceptiei triunghiului ca un
tot si într-o singura orientare. Perceptia unui triunghi în orientari
diferite va dezvolta atâtea ansambluri celulare de ordinul doi câte
orientari diferite exista; când ansamblurile celulare de ordinul doi
vor fi activate simultan, va fi posibila perceptia unui obiect în
toate orientarile, aceasta dând nastere unor ansambluri celulare de
ordinul trei. Ulterior, ansambluri celulare de ordinul n vor fi
responsabile de constanta perceptiva si de activitatea conceptuala
corespunzatoare triunghiului. Se vor forma alte ansambluri celulare
superordonate, legând între ele ansamblurile formate în diferiti lobi.
Excitatiile reciproce între aceste ansambluri se vor face în ceea ce
Hebb numeste «cicluri de faza». Melodia cinetica corespunzatoare
scrisului (în exemplul precedent al lui Luria) poate avea
corespondentul sau neurologic în succesiunea de excitatii, din ce în
ce mai integrate în timp, dintre ansamblurile celulare. Sa examinam
acum mai amanuntit principalele teze ale initiatorilor conceptiei pe
nivele.

Doctrina disolutiilor a lui Jackson

Fundamentul doctrinei jacksoniene si opozitia sa fata de conceptia de
centre de imagini deriva din constatarea clinica a faptului ca o
functie psihologica nu se pierde niciodata complet în urma unei
leziuni cerebrale.

Este principiul lui Baillarger, dupa numele neurologului francez care
1-a enuntat: daca anumite utilizari ale limbajului se pierd, altele
ramân posibile. Cuvinte imposibil de pronuntat în anu-mite situatii
vor fi utilizate în altele, amintiri imposibil de evocat timp de lungi
perioade revin brusc; pacienti care, la examenul clinic, sunt
incapabili sa descrie utilizarea unui cutit, îl pot utiliza fara
probleme la masa. Pe scurt, constatarea acestor fenomene, greu
conciliabile cu doctrina centrelor de imagini, sta la baza doctrinei
jacksoniene a disolutiilor.

Ideea centrala a acestei doctrine este ca functiile nervoase se
dezvolta progresiv si ierarhic, dupa acelasi principiu, atât la
embrion de la formarea tubului neural, cât si, dupa nastere, m
organizarea functiilor psihologice superioare: de fiecare data când o
noua structura nervoasa ajunge la maturitate, ea nu numai ca face
posibile functiile care îi sunt proprii, ci ia sub control structurile
nervoase dezvoltate anterior. Astfel, daca un proces patologic atinge
sistemul nervos, vor aparea doua consecinte: un fenomen negativ de
distrugere, din cauza pierderii functiei care era posibila gratie
structurii nervoase disparute, si un fenomen pozitiv de eliberare,
deoarece functiile inferioare vor fi eliberate de controlul exercitat
asupra lor de structurile lezate.

Constituirea functiilor nervoase se va efectua dupa schema tripla care
urmeaza: evolutia spre trecerea dinspre mai putin organizat spre
organizat, adica din centrele inferioare integrate primele si putin
susceptibile de schimbare, în centrele superioare cu integrare mai
tardiva si care ramân în curs de organizare permanenta toata viata; u)
evolutia este trecerea de la simplu la complex, adica de la centrele
inferioare la centrele superioare. Centrele cele mai complexe sunt si
cele mai putin organizate, cele mai plastice. Acest lucru este usor de
înteles: într-o retea nervoasa cu o mare bogatie sinaptica,
posibilitatile de traseu ale unui impuls nervos vor fi considerabile,
iar incertitudinea asupra directiei de urmat, foarte mare; cu cât
organizarea sinaptica a unei retele va fi mai putin bogata, cu atât
traiectele unui impuls vor fi mai previzibile; iii) evolutia este
trecerea de la automat la voluntar.

Pentru Jackson, actiunea cea mai voluntara (sinonim cu «cea mai
propozitionala» si «cea mai simbolica») nu poate fi realizata fara a
fi pregatita de procese mai automate (sau mai putin voluntare, mai
putin simbolice, mai putin propozitionale): este contrapartida
organizarii centrelor nervoase. De fapt, centrele inferioare pot
functiona relativ autonom; dimpotriva, centrele superioare nu se
mobilizeaza decât în urma excitarii centrelor subordonate, în ordinea
subordonarii lor. Anumite experiente de acte ratate si substitutie de
cuvinte pot ilustra acest principiu pe plan psihologic.

Conceptia jacksoniana, a evolutiei sistemu-lui nervos prin integrari
succesive dupa schema tripla descrisa mai sus, poate fi ilustrata si
la nivel psihologic prin fazele dezvoltarii limbajului dupa
Ombredane^7. Dupa acest autor exista utilizari multiple ale limbajului
care se situeaza la nivele diferite ale evolutiei sale: utilizarea
afectiva; utilizarea ludica; utilizarea practica; utilizarea
reprezentativa; utilizarea dialectica. Dupa Ombredane, aceste
utilizari apar în momente succesive ale evolutiei:

i) limbajul cel mai primitiv, care se manifesta primul la copil, este
utilizarea afectiva. Ea se naste din exprimarea emotiilor ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles