REM de Mircea Cartarescu

Trimis la data: 2002-11-26 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 9947
Autor: Diana-andra Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Aspecte narative din nuvela “REM”- fragment, o mica parte dintr-o opera mult mai complexa, mult mai bine inchegata

Nuvela “REM” este un fragment, o mica parte dintr-o opera mult mai complexa, mult mai bine inchegata, “Nostalgia”, al carei autor, Mircea Cartarescu a reusit prin tehnici postmoderniste sa evidentieze trairile si problemele omului cotidian. El a imbinat zona reprezentarilor abstracte, speculative cu realul, concretul vietii.

“REM” are valoarea unui adevar absolut, prin el se ofera chintesenta adevarurilor universale. In nuvela este reprezentat un proces initiatic si cea aleasa pentru a parcurge acest drum este Svetlana, personajul principal al operei, de altfel. Nuvela nu are doar ca tema jocul, ci poate fi considerata un text creat in spiritul jocului, prin imbinarea categoriilor narative. Scriitorul isi dovedeste calitatea de prozator postmodern, prin jocul ”de-a literatura”, prin desconspirarea procedeelor si tehnicilor literare.

Opera se deschide cu imaginea unei garsoniere, de la periferia Bucurestiului.Naratorul, cel care povesteste diegeza, este reprezentat de un paianjen. Acesta devine simbolul Creatorului, al celui ce viseaza, imagineaza spatiul scriptural, reveria locuita de personaje.

Prezenta sa sugereaza calitatea Demiurgului de a “tese” prin imagini, intamplari, situatii o lume aparent reala si de a hotari, dupa bunul plac, soarta personajelor sale. Acest paianjen este un narator implicat, isi desconspira identitatea prin marci autoreferentiale(“imi intind labele transparente prin camera”, “ma strecor printre carti, lasandu-mi afara doar cangile de pe care picura veninul”). Textul in ansamblu este o naratiune homodiegetica.

Mai intai, faptura hidoasa care strabate toata camera, dezvaluind caracteristicile ei, este un narator de tip auctorial(simuleaza omniscienta si omniprezenta, realizeaza extrospectie,dar si introspectie,o analiza psihologica). Apoi, patrunzand in mintea lui Vali, incepe sa povesteasca din punctul de vedere al acestui personaj. Capata conditia unui narator heterodiegetic de tip narativ actorial.

Cititorul este si el atras in discursul epic, transformat in destinatar explicit al nararii, ceea ce ii confera conditia de naratar.(“Aici, drag cititor, ma tem ca, fara sa vreau, iti voi da o grea lovitura…..Iti pot sugera ca acum, cand ai ajuns la aceste randuri, sa inchizi pentru cinci minute ochii si sa-ti rechemi in minte toate detaliile celei mai frumoase nopti de dragoste pe care ai trait-o”).

REM poate fi considerata o nuvela de tipul naratiunii “in rama”, al “povestii in poveste”, caci in diegeza narata de paianjen sunt cuprinse mai multe lumi citate(diegeze secundare inscrise in prima prin interventia unui personaj narator). Astfel, Vali intrerupe diegeza principala prin relatarea sa despre Maria, “Bloody Mary”, ultima fata, inainte de Svetlana,pe care a iubit-o.
Dupa aceea urmeaza lumea citata de Svetlana( naratiune de gradul al II-lea), care este mult mai vasta decat cea anterioara.

Aceasta difera prin cronotop de cea principala, caci actiunea se petrece prin anii ’60, in mai multe locuri din Capitala. Svetlana povesteste mai intai din perspectiva auctoriala. Devine, din personaj, un narator homodiegetic. Echivalenta dintre eul-narator si eul-personaj nu este perfecta. Se creeaza un anumit interval psihologic.

Eul narant este reprezentat de Svetlana cea de treizeci si doi de ani,caracterizata prin acumularea unor experiente de viata, viziune matura, atitudine moralizatoare, nostalgie fata de copilarie(“Am sa-ti povestesc niste lucruri petrecute prin anii 1960 sau ’61, cand eram inca o fetita, nu aveam mai mult de doisprezece ani”). In schimb, eul narat, Svetlana cea cu varsta de 12 ani, este o ipostaza a eului narant, aceea legata de copilarie, avand alte caracteristici: spirit ludic, viziune senina asupra vietii. Unghiul din care este povestita naratiunea se schimba.

Svetlana nareaza din perspectiva actoriala, echivalenta dintre eul-narant si cel narat fiind perfecta, atunci cand evoca minutios formele jocului desfasurate in cele sapte zile(“…mi-am amintit cu bucurie ca jocul nostru de-a Reginele(cel mai frumos pe care-l jucasem vreodata) continua cu ziua a patra, in care frumoasa Regina Verde avea sa fie Puia….S mai bucuroasa am fost amintindu-mi ca spre seara aveam sa-l vizitez din nou pe Egor.”).

In interiorul acestei lumi citate de ea, identificam o alta lume citata de Egor( naratiune de gradul al III-lea). Tanarul evoca istoria neamului sau de “alungiti”: “Ai mei sunt gruzini de origine, imi spuse. Strabunicul meu a venit in Valahia pe vremea lui Hangerliu, un domnitor cam intr-o ureche. Facea negot de atlazuri la Giurgiu.”

Spre final, cand Svetlana parcurge tot drumul initiatic, atat pe plan oniric,cat si pe plan ludic, ea ajunge in sfarsit sa-si cunoasca Creatorul, reprezentat de scriitorul Mircea Cartarescu. Prin anamneza( intoarcerea “in illo tempore”, la arhetipurile primordiale), Svetlana patrunde in inconstientul colectiv, unde i se releveaza adevarul despre ea insasi-calitatea de personaj- dar si adevarul suprem despre lumea ei- o fictiune- si despre Creatorul acesteia - un scriptor.

Acest fapt e cu totul deosebit, caci autorul abstract este inclus in diegeza, devenind personaj in propria opera:” Tanarul nu era de fapt chiar asa tanar. Trebuie sa fi avut aproape treizeci de ani. Dar silueta lui firava, fata ingusta, triunghiulara, parul lung care-i cadea peste urechi in suvite dezordonate, saten-inchis, il faceau sa para de cel mult douazeci si cinci de ani.”.

La sfarsit, iar are loc un transfer de functii naratoriale, de la Svetlana la Vali, apoi la naratorul paianjen:” M-ai uitat, iubit cititor? Sunt eu, naratorul. E drept ca nu mi-am mai scos capsorul gingas la vedre, dar asta fiindca am avut cu totul alta treaba.”.

O alta caracteristica importanta a nuvelei o reprezinta textualismul. Scriitorul confera textului sau o puternica putere de semnificare, il construieste complex, incat aproape ca opera capata constiinta de sine, libertate de autocomunicare.

Atitudinea si procedeele adoptate de prozatorul postmodernist transpar la fiecare pagina: enumerarea de titluri ale unor creatii literare(“ Manuscrisul de la Saragosa”, “Arta fantastica”, “Poesis”, “Cele mai frumoase poezii”, etc- acestea avand aspectul unui paratext), citarea de versuri din folclorul copiilor(“Esti o floare, esti un crin/ Esti parfumul cel mai fin/ Si-ti trimit din departare/ Un cosciug si-o lumanare”) sau texte de muzica usoara(“ Lunca-i lunga, iarba-i verde/ Ce-am iubit nu se mai vede”- Angela Moldovan).

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles