Radio

Trimis la data: 2008-09-17 Materia: Jurnalism Nivel: Facultate Pagini: 44 Nota: / 10 Downloads: 1201
Autor: Catalina Dimensiune: 88kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
1.INFORMAŢIA VS. OMUL INFORMAŢIONAL
Imaginat de Henri Coandă ca „un imens cristal în care galaxiile sunt doar nişte impurităţi“, universul se află într-o perpetuă, continuă transformare, într-un plin proces de complexizare o dată cu satisfacerea tot mai acută din punct de vedere ştiinţific, cultural, etc., a curiozităţilor umane. Nevoia permanentă de informare a omului, dorinţa de a cunoaşte, se înscrie în vechile mituri alături de celebrul păcat primordial.

De la nevoie la dorinţă şi de la dorinţă la necesitate este un drum drept. De ce necesitate? Pentru că aceasta înseamnă, într-o oarecare măsură, a evita şocul cunoaşterii. Permanenta informare se face conform unui destin.

Informarea înseamnă a trăi în mijlocul timpului tău, a cunoaşte trecutul şi a preîntâmpina viitorul. Desprinderea pentru un timp de eveniment, de curent, de realitate urmată de reintegrare se face greu. Plastic vorbind, e ca şi cum i-ai explica unui om care a dormit un mileniu, că s-a trecut de la prelucrarea fierului la telefonia mobilă. N-ar înţelege pentru că nu a trăit etapele.

Golul este prea mare şi mintea i-ar exploda pur şi simplu de multitudinea de informaţii la care este supusă. S-ar crea un şoc informaţional. Atât de mult a evoluat lumea încât „munca nu mai constă în a lucra asupra unor «obiecte»“, după cum scrie istoricul Mark Paster de la Universitatea din California, ci din „bărbaţi şi femei care acţionează asupra altor bărbaţi şi femei, sau (...) oameni acţionând asupra informaţiei şi informaţia acţionând asupra oamenilor“.

„Cunoaşterea (...) este cheia dezvoltării economice din secolul XXI.“ şi a personalizării individului aflat sub semnul bombardamentului informaţional, dar nu totdeauna dotat cu criterii de receptare, sistematizare şi ordonare a gândurilor, ideilor şi atitudinilor într-o lume limitată fizic în spaţiu şi timp, dar explozivă prin ritmurile aberante, cu adevărat diabolice ale descoperirilor în ordinea cunoaşterii rarităţii, dar, din păcate, prea puţin cunoscător al propriei sale condiţii.

Paradoxal, sectorul destinat cristalizărilor prin cunoaştere, prin rigoare şi sens, reuşeşte prin mecanismul informării - dezinformării din mass-media nu doar să progreseze în chip firesc, spre un orizont al liniştii şi al altruismului, ba, dimpotrivă, după expresia lui Marcusse Russete să se unidimensioneze. Este o carenţă, o ţară a timpului nostru, probabil fără remediu, în faţa cărora omul planetei Terra are straniul sentiment că anormalitatea a devenit normalitate.

Ţine de domeniul absurdului credinţa tot mai frecvent exprimată de sociologi, psihologi, antropologi, potrivit căreia „este anormal să fii normal“. Şi totuşi, în tulburătorul, în neîmblânzitorul sec. XXI, omul rămâne prin comunicare şi datorită capacităţii sale de cunoaştere (cărora li se adaugă maşina şi instrumentele ciberneticii), omul, deci, nu poate fi decât învingătorul propriei sale condiţii, cu o condiţie: să se cunoască în primul rând pe sine, să-şi cunoască mediul şi semenii, să scruteze orizontul posibilităţilor sale, dar mai ales să-şi delimiteze teritoriile existentei şi ale cunoaşterii, pentru a-şi redescoperi identitatea, pierdută sau răvăşită, în devălmăşia crizelor de toate felurile.

Cuvântul de ordine al omului contemporan este conştiinţa şi, prin urmare, conştientizarea, adică apelul lucid la ceea ce stă în putinţa omului să supravieţuiească, să progreseze, să aibă un viitor, dar neomiţând nimic din ceea ce este - valoric vorbind - vrednic de continuat, „pe linia tezaurului înaintaşilor“.
În tot acest traiect, de fixare, orientare, conştientizare, mass-media şi, categoric, în primul rând radioul datorită celei mai ample penetraţii in masă, au un rol fundamental pentru om si condiţia sa.

Oricât ar părea de fragilă şi insignifiantă, ştirea (informaţia) este elementul fundamental, mădular, în actul cunoaşterii, iar fără capacitatea raportării interobiectuale nu se poate percepe şi înţelege nimic.În chipul marilor sinteze universale, în sensul marilor evoluţii, din cultură şi civilizaţie, totul urmează calea ordinii, a trecerii de la haos la ordine.

Între ontogenie şi filogenie, între viaţa individului şi cea a semenilor lui, există o evoluţie de la cauză la efect, care permite - fără demonstraţii complicate - înţelegerea faptului că totul în lumea umană începe şi sfârşeşte cu fiinţa sa. Înainte însă de toate, este creierul (şi apoi sufletul); creierul pentru că, fundamental raţionalist, omul trece peste religii şi nu crede decât ceea ce cercetează. Urmează apoi condiţia morală, potrivit căreia până şi simţurile, sentimentele şi chiar trebuinţele materiale şi spirituale iau calea imperativelor ordonate, clasate, folosite, deci, în funcţie de raţiune.

Şi atunci, revenind la tema lucrării noastre, care se întemeiază pe prestigiul şi autonomia ştirii, reformulăm întrebarea : ESTE CAPABILĂ ŞTIREA (INFORMAŢIA DE TOATE FELURILE, BINE FORMULATĂ, SELECTATĂ, FOLOSITĂ) SĂ-L SALVEZE PE OM? Adică, potrivit funcţiilor fundamentale pe care se întemeiază presa, poate ştirea, şi poate radioul, să-l informeze pe om, să-l formeze, să-l educe şi să-l apere în faţa agresiunilor de toate felurile care vin din partea societăţii, a istoriei şi a propriei fiinţe? Cheia stă în sinceritatea răspunsului dat la o altă întrebare esenţială pentru practica şi ideologia jurnalismului: CE FEL DE JURNALISM ESTE NECESAR? Întrebare la care răspund reverberantele: cine o face? pentru cine? cu ce mijloace? Ştirea nu este decât plasma, materialul esenţial din care se construiesc şi se cristalizează gândurile, ideea, atitudinea şi fapta.

Omul modern este creator şi receptor de informaţie, reuşind astfel să ţină legătura cu lumea exterioară lui şi să acţioneze în conformitate cu ea. În termeni cantitativi, „universul informaţional“ ar fi totalitatea aspectelor informaţionale. Perceput în sintagmă este explorat doar de patru decenii. Este natural ca formulările ce ţintesc caracterizarea lui să aibă „mai puţină logică“ decât formulările referitoare la alte tipuri de universuri, explorate de mai mult timp.

Şi totuşi, într-o oarecare măsură, acest univers era anticipat de Winston Churchill într-o remarcă: „imperiile viitorului sunt imperii ale minţii“. Acest aspect ar putea fi interpretat doar într-un singur sens: cine deţine informaţia, deţine puterea. Suntem în secolul în care informaţia este cântărită în aur. Cunoaşterea (sau lipsa ei) poate ridica sau doborî imperii. Aici apare deja necesitatea informaţiei. Pentru marele public, căci despre el este vorba în continuare, cea mai accesibilă sursă de acces la informaţie o constituie mass-media. În timp, multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informaţiei a căpătat noi dimensiuni.

Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi ulterior, la televiziune, iar în ultimii ani chiar informaţia receptată prin propriul P.C. a mărit gradul de interes pentru informaţie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmitere a informaţiei.Deloc întâmplător, sociologii denumesc astăzi „societatea informatizată“ ceea ce nu cu multi ani in urmă numeau „societatea post-industrială“ . „Toate zonele importante ale vieţii sociale: de la politic, economic, servicii, la ştiinţă, cultură, educaţie, învăţământ - sunt puternic marcate şi condiţionate de ofensiva informaţiei“ .

Alvin Toffler consideră că astăzi, şi mai ales în viitor, informaţia este net prevalentă, chiar dacă de-a lungul istoriei forţa represivă şi banul au avut întâietate. În ultimii ani „s-au înălţat noi elite: căpeteniile corporaţiilor, birocraţii, mogulii presei. Producţia de masă, distribuţia de masă, educaţia de masă şi comunicaţiile în masă au fost însoţite de democraţia de masă (...)“.

Mass-media înseamnă, într-adevăr, distribuţia informaţiei şi comunicarea în masă. Nu este obligatoriu, însă, (deşi, este de aşteptat), ca mass-media să prezinte ADEVĂRUL. Există cazuri în care informaţia prelucrată, desprinsă de context, a condus către diferite evenimente. Un exemplu elocvent îl regăsim la Alvin Toffler în „Powershift“, şi anume în capitolul „Mass-media subversive“.

Ce se poate face cu informaţia? Toffler prezintă două cazuri devenite celebre în istoria mass-media. Unul îl reprezintă „Revoluţia în direct“ a TVR-ului nostru, însă Toffler ţine să sublinieze ceea ce a dus la ce s-a văzut. În primul rând autorul consideră că „Ceauşescu nu a reuşit să înţeleagă revoluţia mondială a mijloacelor de informare, plătind cu viaţa în Ziua de Crăciun, 1989“.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles