Radioactivitatea

Trimis la data: 2004-03-21 Materia: Fizica Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Dorin Petcu Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Henri Antoine Becqurel, savant fizician francez, s-a nascut in anul
1852, intr-o familie de fizicieni cunoscuti. Preocupat foarte mult de
probleme de fizica, in special de problema fluorescentei, Becquerel a
acordat un deosebit interes descoperirii de catre Roentgen a
radiatiilor X, fapt care l-a condus in cele din urma la descoperirea
fenomenului radioactivitatii.

Importanta acestei descoperiri este
relevata de cuvintele marelui savant Albert Einstein : "Fenomenul
radioactivitatii este forta cea mai revolutionara a progresului
tehnic, de la descoperirea focului de catre omul preistoric si pana
astazi".

Descoperirea radioactivitatii

Becquerel, in timpul cercetarilor sale gaseste niste probe de mineral
fluorescent(pehblenda) asezat pe placi fotografice, dar care nu
fusesera expuse inca la soare. Din curiozitate , el cere ca acestea sa
fie developate si descopera ca mineralul innegrise si de data aceasta
placa fotografica. Deci , pehblenda emitea radiatii fara ca ea sa fie
expusa la lumina soarelui.

Repetand experienta, faptul s-a confirmat :
pehblenda emitea in mod natural radiatii invizbile, care impresioneaza
placa fotografica intocmai ca radiatiile X ; cercetarile ulterioare au
arata insa ca ele erau de alta natura, provenind chiar din nucleele
unor atomi ai minereului.

Becquerel descoperise radioactivitatea.
Aceasta descoperire, datorita unei intamplari s-a dovedit mai tarziu a
avea o importanta covarsitoare, constituind punctul de plecare pentru
o serie de cercetari teoretice si realizari practice care au dus la
rezolvarea importantei probleme a eliberarii energiei enorme continute
in nucleele atomilor.

Pehblenda fiind un material constituit dintr-un amestec complex de
saruri, se punea problema separarii elementului radioactiv. Curand
dupa descoperirea lui Becqurel, doi chimisti francezi, Marie si Pierre
Curie, au meritul de a fi separat pentru prima data componentii
determinanti ai radioactivitatii pehblendei.

Studiind impreuna
obtinerea de uraniu pur din minereuri, sotii Curie descopera doua noi
elemente radioactive, si anume poloniul si radiul. Au urmat patru ani
de munca intensa, in conditii improprii si daunatoare sanatatii lor,
in urma carora, prelucrand tone de minereu au obtinut primul decigarm
de radiu pur. In anul 1903 li s-a decernat sotilor Curie premiul Nobel
pentru fzica.

Sotii Curie precum si fizicianul Ernest Rutheford si francezul
Paul-Ulrich Willard au analizat mai profound natura acestor radiatii
si au ajuns la rezultate foarte interesante, care au reprezentat un
pas enorm in lupta pentru cunoasterea constitutiei atomului.

Marie si Pierre Curie sunt un exemplu de oameni de stiinta care cu
abnegatie au pus toata stiinta si munca lor in slujba progresului
omenirii. Perfect constient de pericolul ce l-ar fi reprezentat
folosirea radioactivitatii in detrimentul comunitatii, Pierre Curie
socotea cu optimism ca : "Noile descoperiri vor aduce omenirii mai
mult bine decat rau", fiind ferm convins ca aceasta nu depinde decat
de oameni si de modul in care vor fi utilizate toate aceste
descoperiri.

Experienta facuta de Rutheford prin care obtinuse prima transmutatie
artificiala a fost atat de senzationala incat multi fizicieni din
toate tarile s-au preocupat de aceasta problema, folosind particulele
alfa ca proiectile, cu care bombardau atomii diverselor elemente
chimice. Urmarind mai departe aceste experiente, doi fizicieni
francezi, Frederic Joliot-Curie si sotia sa Irene studiau efectul
particulelor alfa emise de poloniul radioactiv asupra unor elemente
chimice.

Ei pastrau intr-un vas de aluminiu, sarea de poloniu pe care
o foloseau. Se stie ca aluminiul retine cu usurinta particulele alfa,
totusi au observat ca in afara vasului existau radiatii care
influentau aparatele de masura pe care le foloseau. Analizand
radiatiile acestea, sotii Joliot-Curie au constatat ca ele sunt
compuse din neutroni si pozitroni(electroni pozitivi).

In cazul in
care din cutia de aluminiu se scotea sarea de poloniu, desi sursa de
radiatii alfa, emisia de neutroni inceta, cutia de aluminiu emitea in
continuare pozitroni. Studierea fenomenului a aratat ca prin
bombardarea nucleului de aluminiu cu particule alfa, acesta absoarbe
doi protoni si doi neutroni, un neutron fiind expulzat. Se formeaza un
nucleu al carui element care are deci doi protoni si un neutron mai
mult decat cel al aluminiului : un nucleu de fosfor cu masa 30 si
sarcina 15. Energia acestui nucleu fiind prea mare, el este instabil
si emite particule pozitive, trecand cu timpul in elementul siliciu
radioactiv cu masa 30 si sarcina 14.

Dupa obtinerea de catre Joliot-Curie a primului element radioactiv
artificial, siliciul 30, ceea ce a constituit descoperirea
radioactivitatii artificiale, a urmat prepararea de catre diversi
cercetatori a unei serii intregi de radioizotopi artificiali, astazi
fiind cunoscuti radioizotopi aproape ai tuturor elementelor chimice.

O particularitate a nucleelor unor izotopi radioactivi artificiali o
constituie un fenomen care a parut curios la inceput. In loc sa se
observe o emisie gama la unele nuclee cu exces de energie, se observa
o emisie de electroni insotita de o radiatie roentgen. Fenomenul a
fost cercetat si explicat prin aceea ca, la unele nuclee mai grele ce
se formeaza, energia excedentara, in loc sa fie emisa ca radiatii
gama, este transmisa unui electron din primul strat, ce este proiectat
in afara atomului. In urma acestui fapt, straturile de electroni se
rearanjeaza, dand nastere radiatiei roengen. Fenomenul este cunoscut
su denumirea de conversie interna.

Radioactivitatea naturala

Asa cum s-a aratat, procesul de dezintegrare radioactiva a fost pus in
evidenta mai intai la elementele naturale radioactive.

Radioactivitatea naturala a fost definitiv stabilita la toate
elementele care au Z>83. Acestea apartin unei serii de elemente
radioactive care formeaza o familie radioactiva. Una dintre aceste
serii este aceea a uraniului in care capul seriei este 238U.

O alta serie radioactiva naturala este aceea a toriului, care are
capul sriei 238Th(1.39*10^10ani) si este cunoscuta ca satisfacand o
relatie de tip 4n. Produsul final satbil este 208Pb.

O a-3-a serie are ca element initial parinte 238U(7.1*10^8ani)si, dupa
o serie de transmutatii successive ca in cazurile precedente, se
determina cu izotopul stabil al plumbului 207Pb. Aceasta serie
satiface relatia 4n+3.

In cadrul celor trei serii radioactive exista asemanari interesante.
Fiecare are cate un descendent, gazul radioactiv(emanatia) :radon,
thoron,actinon. Descendentii gazosi radioactivi au permis stabilirea
celorlalti membrii ai seriei.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles