Raspunsurile marelui psiholog la problemele iinvatamantului - Jean Piaget

Trimis la data: 2002-06-09 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 5107
Autor: Otilia Oprea Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
As vrea sa incep prin a mentiona ca acest prim studiu,datat in 1935, reprezinta o munca de pionierat,as spune chiar “munca” de pionierat in ceea ce priveste corelarea dintre experimentele empirice si descoperirile genetice din acea perioada.Aceasta lucrare a lui Jean Piaget a adus o contributie semnificati-va la inradacinarea pedagogiei ca stiinta de sine statatoare prin simplul fapt ca se axeaza pe o baza experimentala solida,spre deosebire de cele anterioare.

Psihologie ]i pedagogie

R[spunsurile marelui psiholog la problemele @nv[[m`ntului

Jean Piaget

Evoluia pedagogiei.

A] vrea s[ @ncep prin a meniona ca acest prim studiu,datat @n 1935,
reprezint[ o munc[ de pionierat,a] spune chiar "munca" de pionierat @n
ceea ce prive]te corelarea dintre experimentele empirice ]i
descoperirile genetice din acea perioad[.Aceast[ lucrare a lui Jean
Piaget a adus o contribuie semnificati-v[ la @nr[d[cinarea pedagogiei
ca ]tiin[ de sine st[t[toare prin simplul fapt c[ se axeaz[ pe o baz[
experimental[ solid[,spre deosebire de cele anterioare.

Al doilea studiu,mult avansat primului,merit[ analizat mai @ndeaproape
nu numai datorit[ faptului c[ dep[]e]te aproape @n orice privin[
problemele abordate @n studiul din 1935 ci pentru c[ pune sub semnul
@ntreb[rii pedagogia actual[ at`t din punct de vedere al metodelor,c`t
]i din cel al programelor.

#n zilele noastre ca ]i @n 1965 nu trebuie tratat[ cu indiferen[
disproporionalitatea dintre imensitatea eforturilor depuse ]i absena
unei re@noiri fundamentale a metodelor,a problemelor ]i chiar a
modului de a pune probleme-le,a pedagogiei @n ansamblul ei ca
disciplin[ c[l[uzitoare.Nici @n prezent,]i mai ales @n Rom`nia,unde
importana pedagogiei a fost oarecum subestimat[ p`n[ acum,nu ]tim mai
mult ca @n 1965 @n leg[tur[ cu ceea ce se p[streaz[ dup[ cinci,zece
sau dou[zeci de ani la reprezentani ai diferitelor p[turi sociale ale
populaiei,din ansamblul cuno]tinelor dob`ndite @n scoala
general[.#ntr-un fel deinem unele rezultate,dar
pariale,indirecte,cum ar fi acelea pe care ni le furnizeaz[ examenele
de capacitate ]i de admitere @n facultate,de]i acesta din urm[ este ]i
mai ambiguu,deoarece se bazeaz[ pe cunostine dintr-un singur
domeniu,maxim dou[ ]i nu verific[ cultura general[ a elevului @n
ansamblu.Nu se ]tie nimic exect,de pild[,despre cuno]tinele de
geografie sau de istorie,care r[m`n @n capul unui [ran de treizeci de
ani,sau despre cuno]tinele de chimie,de fizic[ ]i chiar de geometrie
achiziionate @n liceu,pe care le p[streaz[ un avocat.

Una din multitudinea de dileme care b`ntuie ]i ast[zi @nv[[m`ntul se
refer[ la faptul c[ memorarea cuno]tinelor nu are leg[tur[ cu cultura
achiziio-nat[.Cu leg[tur[ la acest[ dilem[ Piaget a pus urm[toarea
@ntrebare: "dar cum am putea oare s[ evalu[m aceast[ cultur[,dac[ nu
vrem s[ ne limit[m la judec[i extrem de globale ]i de
subiective?".Aceast[ @ntrebare deschide calea pentru o multitudine de
abord[ri ]i interpret[ri;cultura care contez[ la un individ oarecare
este mereu aceea care rezult[ din preg[tirea propiu-zis ]colar[,de]i
au fost uitate am[nuntele conform cerinelor examenului final,sau este
cea pe care ]coala a reu]it s-o dezvolte @n virtutea unor incit[ri sau
interese provocate independent de ceea ce p[rea esenial @n a]a zisa
preg[tire de baz[?

#n acest context educatorul este pus @n situaia de a da sfaturi
asupra unor subiecte at`t de importante,sprijinindu-se nu pe o
]tiint[,cum ar fi dealtfel normal, ci pe consideraii de bun sim,fapt
@ntru-totul subiectiv.

O alt[ problem[ @nt`lnit[ ]i @n aceast[ carte,de o actualitate
cov[r]itoare este promovarea de @nv[[minte lipsite @n mod evident de
orice valoare formativ[ ]i pe care continu[m s[ le impunem f[r[ a ]ti
dac[ ele ating sau nu scopul utilitar care le este atribuit.Este clar
ca studierea limbilor moarte are o valoare formativ[,]i are o
multitudine de semnificaii,de]i nu-mi vine @n minte dec`t o
semnificaie raional[.Dar problema este c[ nu cunoa]tem deloc @n mod
cert, c[ o predare specializat[ a acestora favorizeaz[ aceast[
@nv[are,r[m`ne indiferen-t[ sau devine d[un[toare.

Cu toate acestea pentru a aprecia randamentul metodelor ]colare,nu
dispunem dec`t de rezultatele examenelor de absolvire a ]colii ]i,@n
parte,ale unor examene de concurs.#n acest caz avem de-a face cu o
"petitio principaii " ]i cu un cerc vicios pe care ni-l explic[ Piaget
mai jos.

"O petititio principali,@n primul r`nd,deoarece se postuleaz[ c[
reu]ita la la examene constituie o garanie a unei @nsu]iri trainice a
cuno]tinelor,@n timp ce problema,de loc rezolvat[,const[ dimpotriv[
@n a stabili ce se p[streaz[ dup[ c`iva ani din cuno]tinele testate
cu ajutorul examenelor ]i ce anume se menine independent de
am[nuntele cuno]tinelor disp[rute."

Acest cerc vicios este creat de pretenia,absurd[ a] putea spune,prin
care apreciem valoarea @nv[[m`ntului ]colar pe baza reu]itei la
examenele de absolvire,@n timp ce de fapt o bun[ parte a muncii
]colare este influenat[ de perspectiva acestor examene ]i,dup[
p[rerea unor speciali]ti competenti, aceas-t[ munca este chiar @n mod
grav deformat[ de preocuparea menionat[,care a devenit dominant[.

Foarte important @n evoluia @nv[[m`ntului,]i @n acela]i timp
trist,este faptul c[ profesorul nu este considerat de c[tre altii ]i -
ceea ce este mai grav - el @n]u]i nu se consider[,@n general un
specialist din dublul punct de vedere al tehnicilor ]i al creaiei
]tiinifice,ci e privit doar ca un simplu transmi[tor de cuno-]tine
aflate la @ndem`na oricui.Cu alte cuvinte,se consider[ c[ un bun
profesor d[ ceea ce se a]teapt[ de la el,dac[ posed[ o cultur[
general[ elementar[ ]i c`teva reete @nv[ate care-i permit s-o
transpun[ @n mintea elevilor.

#n felul acesta,se uit[,pur ]i simplu,faptul c[ @nv[[m`ntul @n toate
formele, ridic[ trei probleme centrale,ale c[ror soluii nu sunt nici
pe departe cunoscute.}i ne putem @ntreba @n continuare cum vor fi ele
rezolvate altfel dec`t cu colabora-rea profesorilor sau a unei p[ri
dintre ace]tia:

1.Care este scopul acestui @nv[[m`nt?Acumularea de cuno]tine utile?
(dar utile @n ce sens?) A @nv[a s[ @nvei? A @nv[a s[ inovezi,s[
produci noul @ntr-un domeniu oarecare,@n m[sura @n care-l cuno]ti? A
@nv[a s[ controlezi,s[ verifici sau doar s[ repei? etc.

2.Aceste scopuri fiind alese (dar de c[tre cine,sau cu consim[m`ntul
cui?) r[m`ne apoi s[ determin[m care sunt domeniile (sau elementele
acestor domenii) necesare,indiferente sau contraindicate pentru
atingerea acestor scopuri:domenii de cultur[,domenii de raionare
(g`ndire?) ]i mai ales (ceea ce lipse]te dintr-un num[r mare de
programe),domenii de experimentare,care formeaz[ aptitudinile pentru
descoperire ]i control activ?

3.Dup[ alegerea acestor ramuri r[m`ne @n sf`r]it s[ cunoa]tem
suficient legile dezvolt[rii mintale pentru a g[si metodele cele mai
adecvate tipului de formare educativ[ dorit[.

De]i,ca rom`ni,ne putem m`ndri cu o program[ ]colar[ preuniversitar[
foarte bun[,ce s-a concretizat @n obinerea de rezultate bune ]i
foarte bune at`t pe plan naional c`t ]i mai ales pe plan
internaional,nu putem spune acela]i lucru si despre @nv[[m`ntul
universitar.Una din problemele care a dus la aceast[ situaie o
reprezint[ poziia corpului profesoral @n raport cu cercetarea ]i a
obstacolelor sociale care-i impiedic[ pe profesori s[ se ocupe cu
aceast[ cercetare a cuno]tinelor elementare ]i nu numai.

Un obstacol major const[ @n faptul c[,ignor`nd complexitatea acestor
probleme,publicul nu ]tie (]i p`n[ la urm[ publicul cuprinde anumite
autorit[i ]colare ]i chiar un num[r apreciabil de profesori) c[
pedagogia este,@ntre altele,o ]tiin[ ]i @nc[ una foarte grea,dat[
fiind complexitatea factorilor aflai @n joc.

De la bun inceput trebuie s[ @nelegem c[ societatea este cea care
fixeaz[ telurile educaiei pe care o ofer[ generaiilor
tinere,fix`ndu-le mai @nt`i spontan prin constr`ngerile limbajului,ale
obiceiurilor,ale opiniei publice,ale familiei,adic[ prin numeroase
forme de aciune colectiv[,prin intermediul c[rora societatea se
p[straz[ ]i se transform[,model`nd fiecare generaie nou[ dup[ mulajul
static sau mobil al celor precedente.

Cu toate c[ programele ]i metodele didactice sunt impuse de stat,fie
c[ sunt l[sate la iniiativa profesorilor,este c`t se poate de limpede
c[ nu putem trage nici o concluzie @ntemeiat[ asupra randamentului lor
efectiv sau asupra multiplelor efecte neprev[zute pe care ele le pot
avea asupra form[rii generale a indivizilor,far[ un studiu sistematic
dispun`nd de toate mijloacele de control at`t de bogate pe care le-au
elaborat statica moderna.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles