Raurile

Trimis la data: 2002-06-12 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 7060
Autor: Alexutzu Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Apele curgătare cuprind pâraie, râuri şi fluvii, pentru toate acestea utilizându-se denumirea generică de râuri. Ele provin din apele de precipitaţie şi din izvoare, care curg la suprafaţa scoarţei terestre concentrându-se pe anumite direcţii(făgaşe). Apele aleargă spre vale formând torente; în drumul lor se unesc dând naştere unor râuri ce se varsă în cele din urmă în mare.

Apele curgatoare

1. Sistemele de râuri

2. Râurile în actiune

Apele curgatare cuprind pâraie, râuri si fluvii, pentru toate acestea
utilizându-se denumirea generica de râuri. Ele provin din apele de
precipitatie si din izvoare, care curg la suprafata scoartei terestre
concentrându-se pe anumite directii(fagase).

Apele alearga spre vale formând torente; în drumul lor se unesc dând
nastere unor râuri ce se varsa în cele din urma în mare. Cu toate ca
fortele ce actioneaza în acest proces sunt extrem de simple, procesul
este complicat de o multitudine de factori.

1. Sistemele de râuri

Sistemele de râuri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin
hidrografic. Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate
de un relief înalt. Aceste frontiere naturale sunt denumite cumpana
apelor. De exemplu Marea Cumpana a Apelor -denumita si Continentala-
din America de Nord se întinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky
Mountains.

Râurile situate de o parte a acestei cumpene curg spre vest ,
varsându-se în Oceanul Indian. Cele situate de cealalta parte a
cumpenei, curg spre nord-est spre Oceanul Artic, spre vest varsându-se
în Oceanul Atlantic sau spre sud-est varsându-se în Golful Mexic.
Punctele de joasa înaltime din cumpenele apelor sunt denumite
trecatori sau pasuri, deoarece prin aceste puncte soselele si caile
ferate tranverseaza lanturile muntoase.

Principalele tipuri de retele hidrografice

În drumul lor spre mare, râurilor li se alatura afluentii. Vazute de
sus, sau pe o harta, râurile împreuna cu afluentii lor formeaza modele
complicate si distincte de retele hidrografice. În unele zone aceste
modele sunt extrem de complexe, iar geomorfologii întâmpina numeroase
probleme în încercarea de a afla cum s-au format aceste retele
hidrografice. (Geomorfologii se ocupa cu studiul formarii si
modificarii reliefului.) Structura bazinelor hidrografice difera de la
o zona la alta, datorita actiunii combinate a mai multor factori.
Printre acestia se numara clima, duritatea rocilor de la suprafata,
înclinatia solului si factori legati de evolutia geologica a regiunii
( cutremure si perioadele de formare a muntilor). Geomorfologia
încearca sa afle de ce în unele regiuni se afla numeroase râuri, în
timp ce în zone învecinate, caracterizate de aproximativ acelasi nivel
de precipitatii, exista putine ape curgatoare de suprafata.

Exista 12 tipuri de retele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des
întâlnite- radiare, în gratii si dentritice. Cel mai simplu tip de
retea hidrografica se aseamana cu coroana unui copac si a fost numit
detritic, pornind de la cuvântul grec pentru copac. Retelele
hidrografice de tip dentritic se formeaza atunci când râurile
tranverseaza o regiune în care rocile, de obicei argile, sunt de
acelasi tip, iar miscarile terestre nu au adus reliefului modificari(
cum ar fi fisuri ale rocilor) care sa influenteze semnificativ
directia de curgere a râurilor.

Cel de-al doilea tip de retea, numit retea în gratii, ia nastere în
zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice în special
regiunilor cu siruri de dealuri formate din roci tari si separate de
vai largi în care straturile de roci moi ajung la suprafata. Aici
cursurile de apa mai mici ce curg de-a lungul vaii, tind sa se alature
râurilor mai mari, ce curg prin spatiile dintre dealuri, în unghi
drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei retele hidrografice
în gratii.

Modelul radiar

Cel de-a treilea tip de retea hidrografica seamana cu spitele

unei roti, deoarece râurile curg dintr-o zona centrala spre

exterior. Datorita formei sale, aceasta retea e denumita retea

radiara sau concentrica.Aceste retele iau nastere în muntii cu forma
cronica- cum sunt vulcanii-sau în muntii cu forma de cupola.

Densitatea bazinului hidrografic

Densitatea retelei hidrografice e data de suprafata dintre apele
curgatoare ce alcatuiesc aceea retea. Despre bazinele hidrografice
dense se spune ca au o textura fina, iar despre cele mai putin dense
ca au o textura rarefiata.

Densitatea retelei hidrografice e influentata de o multitudine de
factori, printre care se numara si clima. De exemplu, în zonele
ploiase o mare parte a apei de ploaie se scurge la suprafata formând o
retea densa de torente, astfel luând nastere o retea cu textura fina.

Un alt factor de influenta e tipul de roca. Torentele se formeaza în
principal în zonele cu roci impermeabile- roci prin care apa se scurge
cu greutate. Din contrra, retelele cu textura rarefiata apar în
regiuni în care calcarul, o roca permeabila, predomina în straturile
de la suprafata. În regiunile calcaroase apele ploilor se infiltreza
în pamânt prin numeroase fisuri(crapaturi) si cavitati din roci,
numite puturi de scurgere. Ca urmare a acestui fenomen, solul ramâne
uscat, în timp ce apa îsi începe calatoria prin fisurile, pasajele si
pesterile subterane.

Evolutia, unui sistem hidrografic

Pentru ca un sistem hidrografic sa evolueze, ploaia are nevoie de o
suprafata pe care sa cada si o panta pentru a curge. Acest fenomen se
produce când suprafetele noi de pamânt sau cele în schimbare sunt
expuse ploilor. De exemplu, când se formeaza un vulcan ca urmare a
unei succesiuni de eruptii violente, sau la ciocnierea a doua placi
terestre, ia nastere prin încretire un lant muntos. De îndata ce o
suprafata de pamânt e expusa aerului, fortele naturii încep sa o
modeleze. Unul dintre principalii agenti de eroziune din regiunile
ploioase e apa, care formeaza torente ce curg in zonele aflate in
panta.

Torentele ce se scurg pe pantele initiale sunt denumite torente
consecvente. Directia lor de scurgere este data de sensul pantelor
care le-au generat. Afluentii care se alatura cursurilor de apa
principale sunt denumiti afluenti colaterali consecventi, iar în cazul
în care curg perpendicular pe cursurile principale se spune ca sunt
consecventi. Situatia este mult mai complicata atuci când suprafatele
de pamânt nou formate sunt alcatuite din roci de duritati diferite.
Astfel, cursurile de apa consecvente vor tranversa când suprafete cu
roci dure, când suprafete cu roci moi, comportându-se diferit de la o
situatie la alta. Torentele erodeaza rocile moi, cum ar fi argila,
dând nastere unor vai largi. În rocile dure ce formeaza culmi si
dealuri rezistente la actiunea apelor, ele sapa vai înguste. Aceste
vai înguste sunt deseori denumite chei.

Sudul Angliei are un peisaj aparte, fiind strabatute de lanturi de
dealuri alcatuite din calcar; Printre aceste zone se numara Cotswolds
si Chilterns. Între sirurile de dealuri se afla vai largi, strabatute
de afluentii cursorilor de apa consecvente. Geomorfologicii numesc
acesti afluenti cursuri de apa subsegvente. O combinatie între
torentele consegvente care curg, urmând directia pantei si formeaza
chei si torentele subsegvente, care curg de-a lungul vailor argiloase
perpendicular pe panta principala, duce la formarea unei retele
hidrografice de tip gratii.

Torentelor subsecvente li se alatura cursuri de apa numite torente
consecvente secundare. Acestea se scurg pe pantele cu înclinatie mica
- în general culmi alcatuite din roci dure - si se unesc cu torentele
subsecvente. Alte torente de lungime mica curg în directie opusa
torentelor consecvente secundare, spre baza coastelor abrupte,
unindu-se cu torentele subsecvente. Aceste torente sunt denumite
obsecvente.

Straturi de roci

Când se creeaza o noua suprafata de pamânt datorita presiunii laterale
extrem de puternice, cauzata de miscarea placilor din straturile
superioare ale Pamântului , straturile de roci care fusesera drepte
devin curate ca o fata de masa mototolita .

Rocile formeaza o serie de sinclinate si anticlinale. Rocile din
sinclinate compacte , în timp ce rocile din anticlinale sunt dilatate,
sfarâmicioase si fisurate. Prin urmare rocile din anticlinale sunt mai
vulnerabile în fata eroziunii produse de râuri si torente , decât
rocile din sinclinale.

În general anticlinalele sunt erodate transformându-se în vai, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles