Razboaiele daco-romane

Trimis la data: 2002-07-02 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 6841
Autor: Alexandriu loren Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Condiţiile reunificării politice a geto-dacilor, în secolul I d.Chr., după un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politică a geto-dacilor se reface în jurul nucleului statal din zona Munţilor Orăştiei. în acest spaţiu intercarpatic s-a păstrat o continuitate statală şi după destrămarea "marii stăpâniri" a lui Burebista. Restauratorul Daciei era regele Decebal (87-106 d.Chr.), căruia predecesorul său Duras, fiind bătrân, i-a cedat tronul. Dio Cassius (sec. II-III d.Chr.), istoric şi om politic grec, scria despre Decebal: "Era foarte priceput în ale războiului şi iscusit în luptă, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp.

Personalitatea marcantă a regelui şi un şir de premise din viaţa societăţii geto-dace au determinat ascensiunea regatului geto-dac pe o nouă treaptă, devenit o forţă considerabilă în zona Carpaţilor şi la Dunăre. Dacia avea o populaţie numeroasă de agricultori sedentari şi meşteşugari iscusiţi în prelucrarea fierului, ceea ce o dovedesc numeroasele unelte agricole şi meşteşugăreşti descoperite în săpăturile arheologice. Ei prelucrau metalele preţioase, mai ales argintul, confecţionau vase de uz casnic de o calitate superioară, utilizând roata olarului, aveau cunoştinţe în botanică, medicină, astronomie.

O mare importanţă în ascensiunea statului geto-dac au avut o relaţiile lui economice şi culturale cu lumea romană şi elinistă: schimbul comercial intens, folosirea monedei romane, însuşirea scrisului latin etc. Activitatea economică şi spirituală din Dacia este tot mai mult influenţată de cultura popoarelor de limbă latină. Se poate afirma că încă până la cucerirea romană în Dacia începe un proces de romanizare în domeniul culturii.

Nivelul înalt de dezvoltare a geto-dacilor prezenta pentru romani un obstacol în calea unor noi cuceriri în zona Carpato-Dunăreană. Geto-dacii au sesizat pericolul roman şi au întreprins acţiuni în vederea perfecţionării organizării militare a statului. Se construiesc noi cetăţi pe locul celor vechi (Blidaru, Piatra Roşie), se întăresc celelalte (cetatea de scaun Sarmisegetusa, unde se afla şi cancelaria regală, Costeşti, Baniţa etc.). Statul daco-get era mai restrâns ca teritoriu decât regatul lui Burebista. El cuprindea spaţiul de la cursul superior al Nistrului până la Dunăre, incluzând teritoriul Transilvaniei şi pământurile din vestul Moldovei .unde alături de geţi se aşezaseră triburi sarmatice, care au alcătuit o "confederaţie de neamuri" opuse Romei. Stepa Dunării, pământurile dintre Dunăre, Balcani (Haemus) şi Marea Neagră, precum şi sudul interfluviului Dunăre-Nistru au fost treptat supuse de către romani. Pe Dunăre circula o flotă romană care ţinea în supunere malurile fluviului.

Astfel, creşterea pericolului unei expansiuni romane servea drept premisă externă a consolidării statului lui Decebal, care atinsese un nivel de dezvoltare superior faţă de regatul lui Burebista. Începutul confruntării lui Decebal cu Imperiul Roman, confruntarea geto-dacilor cu romanii a început până la domnia lui Decebal. Căpeteniile militare ale geto-dacilor întreprindeau numeroase incursiuni peste Dunăre, atacând castrele (lagăre militare) ale romanilor. Atacurile lor erau o formă de apărare activă. Expansiunea romană la Dunărea de Jos începe cu Dobrogea. Acest teritoriu este cucerit în anul 28 Î.Chr, de romani în urma campaniei lui Marcus Lucius Crassus, în alianţă cu regele geţilor Rholes, când au fost înfrânte. Căpiteniile geto-dace locale -papux şi Zyraxes. După aceasta un anumit timp Dobrogea era inclusă în Regatul odrizilor, tutelat de Roma. în timpul împăratului Tiberius (14-37 d.Chr.) romanii îşi extind stăpânirea asupra cojoniilor greceşti, înglobându-le în "prefectura ţărmului Mării", dependentă de provincia romană Macedonia, în anul 46 d.Chr. Întreaga Dobroge a fost inclusă în provincia Moesia. O garnizoană romană a fost introdusă în anur-57 d.Chr. în colonia grecească Tira, situată la limanul Nistrului.

Populaţia băştinaşă din această zonă intră în contact direct cu romanii, inclusiv cu populaţia strămutată aici pentru a lucra la minele de fier, de sare, la extragerea pietrei de construcţie etc.
Regii daci înţeleg marele pericol al întăririi romanilor la Dunăre pentru întreg neamul geto-dac. De aceea în iarna anilor 85/86 d.Chr. armatele regelui dac Duras pătrund în Moesia. Guvernatorul provinciei Opiius Sabinus este ucis în luptă.

Împăratul roman Domiţian (Domitianus) (81-96) soseşte în grabă în Moesia în fruntea unei numeroase armate. El respinge pe daci în anul 86, şi apoi organizează în zonă două provincii - Moesia Superior (pe teritoriul actualei Serbii până la râul Tibriţa în Bulgaria) şi Moesia Inferior (de la Tibriţa până la gurile Dunării cu o fâşie îngustă pe litoral până la limanul Nistrului).

Retras în provincia Illiricum, Domiţian începe în anul 87 o campanie militară contra Daciei. Lupta se dă la Tapae (lângă Porţile de Fier ale Transilvaniei). Armata romană este înfrântă, iar conducătorul expediţiei, Fuscus, este ucis în luptă, în relatările istoricilor Orosius (sec. V) şi lordanes (sec. VI) învingătorul în acest război este numit comandantul dac Diurpaneus. După ce bătrânul rege Duras îi lasă tronul, Diurpaneus este supranumit Decebal ("Cel Viteaz", "Cel Puternic").

în anul 88 romanii au reluat ofensiva, avându-l în frunte pe Tettius lulianus, guvernatorul Moesiei Superior. Lupta se dă tot la Tapae. De data aceasta romanii iese învingători. Totodată, ei înţeleg că nu vor putea cuceri puternicile cetăţi dacice. Situaţia se agravează şi din cauza înfrângerii lui Domiţian în Panonia în lupta cu triburile germanice - evazii şi marcomanii.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles