Razboiul antiotoman de sub conducerea lui Mihai VIteazul

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 6478
Autor: Amalia N Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Criza Imperiului Otoman în ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat şi în Ţările Române prin agravarea dominaţiei otomane au încetat, iar aceasta a avut drept urmare înăsprirea suzeranităţii asupra Ţărilor Române. A fost instaurat un regim politic controlat de Poartă, care încălca stipulaţiile ahidnamelor (capitulaţiilor), menite să reglementeze relaţiile româno-otomane. Perioada ce a urmat după înfrîngerea lui Ioan-Vodă (1572-1574) se caracterizează prin aprofundarea dominaţiei otomane: este încălcată tradiţia dinastică a succesiunii la domnie, iar tronurile sunt scoase la mezat, ceea ce a determinat o instabilitate politică şi o creştere substanţială a obligaţi- unilor financiare către Poartă.

Premisele războiului antiotoman şi ale unirii politice a Ţărilor Române
Angajarea Ţărilor Române în războiul antiotoman de la sfîrşitul sec. al XVI-lea a fost determinată de factori interni şi externi. Criza Imperiului Otoman în ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat şi în Ţările Române prin agravarea dominaţiei otomane au încetat, iar aceasta a avut drept urmare înăsprirea suzeranităţii asupra Ţărilor Române. A fost instaurat un regim politic controlat de Poartă, care încălca stipulaţiile ahidnamelor (capitulaţiilor), menite să reglementeze relaţiile româno-otomane. Perioada ce a urmat după înfrîngerea lui Ioan-Vodă (1572-1574) se caracterizează prin aprofundarea dominaţiei otomane: este încălcată tradiţia dinastică a succesiunii la domnie, iar tronurile sunt scoase la mezat, ceea ce a determinat o instabilitate politică şi o creştere substanţială a obligaţi- unilor financiare către Poartă.

Obligaţiunile tradiţionale- haraciul şi peşcheşurile- au atins niveluri pe care nu le avuseră într-o perioadă anterioară. Cuantumul obligaţiunilor economice depăşea adesea capacitatea de pro- ducere a ţăranilor, şi ca urmare ducea la ruinarea lor, provocînd o gravă criză demografică şi o instabilitate a populaţiei rurale. Poarta a favorizat stabilirea în Ţările Române a elementului comercial greco-levantin, mai ales în calitate de cămătari, care contribuia la ruinarea nobilimii locale. În instituţiile reprezentative ale statului pătrunde un număr apreciabil de boieri greci, aflaţi în strînsă legătură cu cercurile fanariote din capitala otomană.

Acestui element străin se opune boierimea nouă autohtonă, care susţine domnul în lupta antiotoman. Boierimea autohtonă nu mai este satisfăcută de condiţiile suzeranităţii otomane, aşa cum era în secolul al XV-lea mijlocul sec. al XVI-lea, deoarece evoluţia regimului otoman prevestea o posibilă instalare a paşalîcului. Hotărîrea de a porni la luptă, adoptată de boierimea locală, era îndreptată atât împotriva elementului greco-levantin, cît şi în general împotriva dominaţiei otomane. Astfel, ideea unei revizuiri a relaţiilor româno-otomane devine imperioasă.

În lupta antiotoman domnul Ţării Româneşti miza pe o susţinere a popoarelor balcanice: a negusto- rilor şi clerului din Balcani, a conspiraţiei greceşti antiotomane etc.
Rolul hotărîtor în concentrarea forţelor antiotomane trebuia să-l joace unirea eforturilor Ţărilor Române. Acţiunile comune politico-militare ale Ţ.Române s-au desfăşurat pe fondul unor permanente legături economice ale teritoriilor din spaţiul locuit de români, al unităţii instituţionale şi al relaţiilor constante dintre voievozii şi boierii români, al unităţii spirituale (religia ortodoxă) şi al unităţii de cultură exprimată prin circulaţia în spaţiul românesc a tipăriturilor şi traducerilor în limba română. Cultura a avut un rol covârşitor în formarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam a tuturor românilor: moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor.
Acţiunile antiotomane ale românilor s-au desfăşurat într-un cadru politic extern favorabil, determinat de constituirea unei coaliţii europene antiotomane- Liga Creştină, iniţiată de Imperiul Hasburgic şi Statul Papal, la care au mai aderat Spania şi ducatele din nordul Italiei- Toscana, Mantova, Ferara, nu însă Polonia şi Anglia, care au ocupat o poziţie rezervată faţă de coaliţie.
Aceştia au fost factorii ce au servit drept premisă a războiului antiotoman şi a unirii politice a Ţărilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul.

Războiul antiotoman. Mihai Viteazul devine domn al Ţării Româneşti în octombrie 1593, fiind sprijinit de marele vizir Sinan Paşa, de puternica familie a Buzeştilor (din Oltenia, unde Mihai fusese ban) şi de Cantacuzinii aflaţi la Constantinopol.
În anul cînd noul domn al Ţării Româneşti urca pe tron, Liga Creştină depunea eforturi pentru a atragere Ţările Române în coaliţie, deoarece aşezarea şi aşezarea strategică şi potenţialul lor militar puteau fi decesive într-o confruntare cu otomanii. În august, 1594 Ligii i se alinia principele Transilvaniei Sigismund Bathory, apoi (prin intervenţia acestuia) se alătură şi domnul Moldovei-Aron Tiranul. Mihai Viteazul era ocolit de delegaţiile Ligii, întrucât îl considerau fidel turcilor. Domnul muntean, însă, îşi oferă imediat serviciile militare; …nevrând ca puterea turcească să crească cu oştile mele, m-am aliat cu Liga din propria mea voinţă-scria Mihai împăratului Rudolf al II-lea.
La 13 noiembrie 1594 la Bucureşti şi Iaşi se declanşează insurecţia antiotomană prin acţiunea asasinării garnizoanei otomane şi a cămătarilor levantini. Urmează atacul lui Mihai asupra cetăţilor de la Dunăre-Giurgiu, Hârşova, Silistra, după care oastea munteană face incursiuni în Balcani, ajungînd pînă la Varna.
Reacţia otomanilor fiind previzibilă, Mihai îşi consolidează alianţile. La 20 mai 1595 o delegaţie munteană a boierilor, trimisă de Mihai la Alba Iulia, încheie cu principele Ardealului - Sigismund Bathory, un tratat de suzeranitate a acestuia asupra Ţării Româneşti. Conform tratatului, domnului i se retrăgeau prerogativele domniei, el devenind un locţiitor sfetnic al princepelui. Ţara urma să fie guvernată de un sfat, alcătuit din 12 boieri. Aflat sub ameninţarea invaziei otomane, Mihai este nevoit să accepte tratatul, deşi boierii au depăşit instrucţiunile primite de la domn şi au căutat să-şi lărgească privilegiile.
Tratatul conţinea şi stipulaţii favorabile bisericii române din Ardeal, care urma să fie aşezată sub jurisdicţia Mitropoliei de la Tîrgovişte. Opunîndu-se calviniştilor, principele transilvănean permite înfiinţarea Mitropoliei ortodoxe din Alba Iulia, căreia i se supune biserica ortodoxă din Ţara Făgăraşului.
În iunie 1595 Sigismund semnează un tratat similar cu Aron Vodă. Dar suspectînd pe domnul moldovean de infedilitate, sigismund îl înlocuieşte cu Ştefan Răzvan, care recunoaşte de asemenea suzeranitatea ardeleană. Sigismund devine suzeranul Tării Româneşti şi al Moldovei.

În vara anului 1595 a avut loc prima confruntare serioasă dintre
oastea Ţării Româneşti şi cea osmană, condusă de Sinan-Paşa.
Turcii dispuneau de un efectiv de 50.000-80.000 de oameni, iar
oastea lui Mihai- de 16.000-18.000 de oameni şi 12 tunuri,
cărora li se alăturase un detaşament ardelean (7000 de oameni),
condus de Albert Kiraly.Mihai,retras într-o poziţie mai favorabilă
obţine la Călugăreni, la 13 august 1595, o remarcabilă victorie,
punînd pe fugă oastea otomană. Pierderile otomane erau mari
(3000 de oameni şi 3 paşale au fost ucise). Dar superioritatea
numerică a turcilor îl face pe Mihai să se retragă. Sinan-Paşa
ocupă Bucureştiul şi Tîrgoviştea, ridică fortificaţii şi începe să
organizeze teritoriul potrivit sistemului de paşalîc.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles