Razboiul civil din America de Nord

Trimis la data: 2002-11-02 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 3504
Autor: Elena valentin Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In prima jumatate a sec XIX-lea, industria textila, cea a masinilor si industria hartiei a luat o mare dezvoltare in statele de nord ale Uniunii. Seceratoarea si alte unelte agricole ale lui Mac-Cormic, masinile de cusut si celalalte s-au raspandit in lumea intreaga. Pe la 1860, industria Americii de Nord ocupa 1300000 de lucratori, iar Statele Unite aveau primul loc din lume prin lungimea retelei de cai ferate.

Razboiul civil din America de Nord

In prima jumatate a sec XIX-lea, industria textila, cea a masinilor si industria hartiei a luat o mare dezvoltare in statele de nord ale Uniunii. Seceratoarea si alte unelte agricole ale lui Mac-Cormic, masinile de cusut si celalalte s-au raspandit in lumea intreaga. Pe la 1860, industria Americii de Nord ocupa 1300000 de lucratori, iar Statele Unite aveau primul loc din lume prin lungimea retelei de cai ferate. In fruntea statelor americane, dpdv. al industriei, se aflau statele din N-E, in care nu exista robie. Pentru lucratori conditiile de munca erau grele; din pricina exploatarii crunte, multi lucratori se mutau in vest.
La inceputul veacului al XIX-lea, ziua de lucru in fabrici era de 13-14 ore. In regiunile textile din N-V, lucratoarele traiau intr-un fel de cazarmi supravegheate sever. In alte fabrici nu erau angajati decat lucratori care aveau mai putin de 6 copii.
Lucratorii veniti din Europa o duceau si mai greu, totusi emigrantii se inmulteau in fiecare an.
Incepand cu anul 1787 si pana la razboiul civil au emigrat din Europa in America peste 5 milioane de oameni. Afluenta de colonisti peste ocean crea o piata mai larga de desfacere pentru produsele industriale si stimula astfel dezvoltarea capitalismului.
Pe masura ce se dezvolta industria textila mecanizata, nevoia de bumbac se facea tot mai mult simtita. Cultura bumbacului devenind tot mai rentabila, a inceput plasarea de capitaluri in regiunile tertile ale statelor din sud. Pe aceste plantatii munceau pana la istovire, sclavii negri.
Avand nevoie de noi brate de munca, plantatorii cumpareau pe negrii ca pe vite. Cu toate ca, oficial, comertul cu sclavi era interzis, contrabandistii ii aduceau intre peretii si dusumelele duble ale corabiilor, unde foart multi se asfixiau si mureau.
Proprietarii isi tineau sclavii in lanturi. Ii puteau bate si ucide. Dupa opt-zece ani de munca si suferinta, mare parte din ei mureau.
Deseori, sclavii se rasculau. In 1831negrii din Virginia s-au rasculat sub conducerea lui Nat Tamer. Nefiind organizati si rascoalele lor fiind numai izolate si locale, negrii erau totdeauna infranti.
Incepand de prin 1840, partizanii desfintarii robiei pornesc o propaganda intensa impotriva sclavajului, ajutandu-I pe negri sa fuga de la plantatori. Abolitionistii se recrutau dintre fermieri, muncitori si elementele avansate ale burgheziei. Abolitionistii dadeau adapost sclavilor fugiti si le inlesneau calatoria pan in Canada, unde sclavajul era considerat desfiintat inca din 1834.
Pe la jumatatea veacului al XIX-lea a aparut cartea “ Colima lui Mos Toma”, a scriitoarei Harriet Beecher Stowe in care erau zugravite in culori impresionante suferintele negrilor si cruzimile plantatorilor. Carte a avut un tiraj de sute de mii de exemplare si a contribuit hotarator la reusita propagandei antisclavagiste.
In sec. XIX a avut loc colonizarea intensiva a continentului Americii de Nord. Expansiunea teritoriala s-a savarsit pe de-o parte prin cuceriri, pe de alta parte prin cumparari de regiuni intregi (cum a fost cazul cu Luisiana, cumparata de la francezi si florida dela spanioli).
Plantatorii emigrau spre apus in care cu boi, acoperite cu coviltire, trebuind sa stabata paduri virgine sau garduri vii cu maracini si sa se apere de tot felul de fiare salbatice; mergeau spre apus atat plantatoriibogati insotiti de robii lor, cat si saracimea care voia sa ocupe un petec de pamant. Saracimea, care nu putea cumpara pamantul cu bani, acapara terenul pe care il apara apoi cu armele. aceSti oameni erau numit “squatter” (acaparatori de pamant).
In sud, pamanturile erau luate de bandele inarmate de plantatori, care nu permiteau fermierilor sa-si cumpere parcele.
Descoperirea aurului in California (1848) a fost semnalul pentru noua navala de colonisti si emigranti europeni. Incepand din anul 1850, peste 400000 de emigranti veneau anual din Europa in America de Nord.
Pe la jumatatea sec XIX ramasesera necolonizate numai regiunile Kansas si Nebrasca, situate in centrul tarii si populate numai de indieni. In 1854, congresul a autorizat si colonizarea acestor regiuni. O multime imensa de squatteri au impanzit regiunea Kansas.
Plantatorii bogati voiau sa introduca in Kansas sclavajul, pe cata vreme fermierii si muncitotii cereau interzicerea sclavajului. Curand a inceput lupta intre proprietarii de sclavi si fermierii care cereau abolirea sclavajului. S-au format doua guverne locale si doua adunari legislative, care reprezentau cele doua bande inarmate de proprietari de sclavi din statul vecin Missuri si din statele din “Sudul vechi”. In nord a inceput atunci mobilizarea abolitionistilor.
Guvernatorul statului Pensilvania, abolitionistul Leiz, a propus organizarea si trimiterea unor regimente in Kansas. Atunci, guvernul central, care era in mainile plantatorilor, a venit in ajutorul proprietarilor de sclavi din Kansas. Presedintele Pirs, el insusi mare plantator si proprietar de sclavi, a trimis in Kansas armata regulata sprijinita de artilerie.
Dupa unrazboi indarjit de guerila, fermierii abolitionistii din Kansas au fost siliti sa cedeze proprietarilor de sclavi, sustinuti de guvernul central.
In anul 1859, luptele s-au intins si in statul Virginia, unde curajosul ferier John Brown a incercat sa provoace o rascoala a negrilor. Insotit de un mic detasament, Brown a atacat intr-o seara arsenalul guvernamental care se afla intr-o localitate de granita, intre statele Virginia si Maryland. Dupa ce a cucerit arsenalul, Brown a trimis in imprejurimi oameni din detasament, pentru a elibera pe sclavi si a lua proprietarii ca ostateci.
Brown n-a reusit sa deslantuie o revolta generala. A doua zi au sosit trupe din capitala care au sdrobit cu usurinta micul detasament al lui Brown. El insusi a fost grav ranit, arestat, dus pe targa la judecata si condamnat la spanzuratoare.
Exemplul lui Brown a aprins rascoale si in localitati; ele au fost preludiul razboiului civil.
In perioada luptelor din Kansas s-a organizat un nou partid, republican, in a carui alcatuire au intrat burghezia industriala, fermierii si lucratorii.
Rolul conducator in acest partid il detinea burghezia. Elementele avansate ale burgheziei erau impotriva robiei, cu ata mai mult cu cat sudul sclavagist nu intrebuinta marfa pe care o producea burghezia republicana. Faceau exceptie fabricantii de textile care se temeau de o ruptura cu sudul , caci de acolo veneau bumbacul pe care il lucrau in fabricile lor. Afara de aceasta, plantatorii din sud erau datori sume mari firmelor comerciale si industriale din nord; in caz de razboi, creditorii riscau sa piarda aceste sume.
Partidul republican cerea ca fermierii sa se poata stabili gratuit pe terenurile din Nord; ei mai cereau si desfiintarea robiei. In anul 1855, republicanii obtin majoritatea in camera reprezentantilor.
Abraham Lincoln. Unul din cei mai de seama fruntasi ai partidului republican a fost Abraham Lincoln (1809-1865), care se tragea din familia unui fermier sarac. Fiindca familia lui avea relatii de prietenie cu negrii, a inceput sa fie persecutata de un proprietar de sclavi vecin si silita sa plece spre vest.
In tineretea sa, Lincoln a practicat mai multe meserii, ideletnicindu-se mai ales cu comertul. Fiind stimat si apreciat in regiune a fost ales diriginte de posta, apoi a devenit avocat si in 1848 a fost trimis ca deputat in Congres. In 1856, toata tara urmarea ciocnirile oratorice dintre Lincoln si Douglas acesta din urma fiind partizanul sclavagismului.
In 1860 a fost ales presedinte Lincoln candidatul partidului republican. Fata de triumful republicanilor, proprietarii sclavagisti din sud au reactionat printr-o revolta.
In 1860-1861 statele din sud s-au retras din Uniune si si-au proclamat independenta. La un congres al rebelilor, un “ negru nu este egal cu un alb, iar sclavagismul este o stare normala pentru negrii”.
Separatistii si-au organizat o armata si au atacat statele nordice. Ei isi dadeau seama ca nordul este mai puternic, caci are o industrie mai dezvoltata si o populatie aproape tripla si ca singura sansa statea in cucerirea fulgeratoare a capitalei nordului (Washington). Ei contau si pe un eventual ajutor din partea Frantei si mai ales din partea Angliei, aceasta din urma avand trupe in Canada. Lucratorii din Anglia au organizat insa un sir de meetinguri de protest si au impiedicat interventia engleza de partea sclavagistilor.
Razboiul se separare (secesiune) a fost mai intai favorabil sclavagistilor, dar mai tarziu, cei din nord au adoptat un plan de incercuire a celor din sud si au transformat razboiul civil intr-un razboi popular. Aceasta transformare pe care a preconizat-o de la inceput Marx si Engels s-a manifestat prin desfintarea sclavagismului si distribuirea gratuita a parcelelor de pamant.
Aproape 200000 de negri au fost incorporati in armata din care au fost scoase, in schimb, elementele ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles