Realismul si al doilea razboi mondial

Trimis la data: 2003-04-01 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Sidonius24 Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Al doilea razboi mondial a fost cea mai sangeroasa confruntare din istoria omenirii. Momentul reprezinta, practic, o culme a inclestarii pe plan global in toate domeniile: economic, social, politic, civil si bineinteles, militar.
Privind desfasurarea conflictului din punctul de vedere al realismului politic sunt multe aspecte ce atrag atentia. Pornind de la celebra afirmatie a lordului Palmerston din 1848: Aliantele nu sunt vesnice, ce e vesnic e interesul national.Vom descifra multe din episoadele care pareau in epoca de neinteles.

Al doilea razboi mondial a fost cea mai sangeroasa confruntare din istoria omenirii. Momentul reprezinta, practic, o culme a inclestarii pe plan global in toate domeniile: economic, social, politic, civil si bineinteles, militar.
Privind desfasurarea conflictului din punctul de vedere al realismului politic sunt multe aspecte ce atrag atentia. Pornind de la celebra afirmatie a lordului Palmerston din 1848: “Aliantele nu sunt vesnice, ce e vesnic e interesul national.”, vom descifra multe din episoadele care pareau in epoca de neinteles.

Contextul international este extrem de relevant in acest sens: o Europa care nu isi definise clar identitatea, un tratat de pace care, in loc sa clarifice lucrurile, mai mult le complicase, trasand granitele pe hartie, eludand, in multe dintre cazuri, mult invocatul principiu al nationalitatilor: Statele Unite ale Americii, pastrand clasica izolare fata de afacerile europene, Europa, la randu-i, scindata: miscarile autoritare castigau teren, mai ales dupa marea criza economica, apropierea dintre Germania nazista si Uniunea Sovietica parafata prin pactul de la 23 august 1939, cunoscut sub numele de Ribentropp-Molotov.

Privind pactul, se poate spune ca ambele puteri il considerau o alianta temporara menita sa le slujeasca la un moment dat, in viitor, propriul interes national, in conditiile in care politica internationala este definita de Hobbes drept “o lupta pentru putere […] un razboi al tuturor impotriva tuturor”. Astfel, atat Germania, cat si Uniunea Sovietica au actionat dupa cum le dicta interesul lor de moment, in speranta obtinerii de avantaje de lunga durata ulterior, chiar prin ruperea legaturii.

Primele campanii ale lui Hitler in Polonia si in Vest isi gasesc un corespondent interesant in “Razboiul peloponesiac” al lui Thucydides. Un episod din cartea a V-a atrage atentia:” MELIANUL- Supusii vostri considera oare firescul in asa fel incat sa puna in aceeasi balanta pe cei care nu au nici o relatie cu voi cu aceia care – cei mai multi fiind colonistii vostri- s-au desprins de voi si au fost apoi supusi cu forta?

ATENIANUL – Supusii nostri socotesc ca nici unul nu este lipsit de dreptate, dar ca fiecare supravietuiesc dupa cum poate si pe noi nu ne ataca de frica; de aceea, voi , in afara de faptul ca noi ne-am extinde conducerea asupra mai multor cetati, ati putea sa ne oferiti securitate, daca ati fi subjugati, mai ales ca, insulari cum sunteti, n-ati putea infrange pe cei care stapanesc marea, si, mai slabi fiind, pe cei mai puternici decat voi. MELIANUL – Nu socotiti voi deci ca in neutralitatea noastra consta securitatea voastra? […]

Astfel cum nu va veti face voi dusmani pe cei care nu participa acum la nici o alianta daca acestia, privind la ceea ce faceti cu noi se vor astepta sa-i atacati si pe ei? Si, in aceasta imprejurare, ce altceva faceti decat sa mariti numarul dusmanilor pe care ii aveti, si ca va atrageti cu forta pe aceia care nu aveau de gand sa va fie dusmani?

ATENIANUL – Noi nu socotim primejdiosi pe acei continentali care, manati fiind de dorul de libertate, vor sovai mult sa se apere impotriva noastra, ci socotim primejdiosi numai pe insularii independenti cum sunteti voi si pe aceia care sunt exasperati de constrangerile pe care le impune dominatia. Intr-adevar acestia mai ales ar putea fara sa judece sa se avante ei insisi si sa ne impinga si pe noi intr-o primejdie sigura.[…]

Dar este evident ca pentru cei alaturi de care lupti forta nu consta in bunavointa celor chemati in ajutor, ci daca aceia sunt cu mult superiori in puterea de a savarsi faptele. Lucrul acesta il au in vedere lacedemonienii, si inca mai mult decat altii. Asadar, neincrezandu-se in propria lor pregatire, ei se insotesc de multi aliati chiar cand ataca pe vecini, asa ca nu este de crezut ca ei vor putea trece intr-o insula cand noi suntem stapani pe mare.”
Logica se potriveste in cazul primelor campanii din Europa ale lui Hitler.

Exemplificand: in Polonia: superioritate masiva germana, de cinci ori ca numar de avioane, tactica de lupta noua, celebrul “blitzkrieg” fata de polonezi, ramasi fideli cavaleriei care impinsese pe rusi afara din Kiev, in 1921. Armata germana, nu mult superioara numeric, insa cu o strategie desavarsita: practic, Polonia era incercuita; se adauga aici nepriceperea conducatorilor polonezi care nu au vrut sa sacrifice nici o bucata de pamant, chiar daca acel culoar spre Danzig era pierdut dintru inceput: armatele lui Klüge si Kuchler nu aveau altceva de facut decat sa incercuiasca armata poloneza din culoar pentru a o scoate din lupta.

Se adauga aici clarviziunea politica a lui Hitler: anticiparea lipsei de interventie a aliatilor franco-britanici in ceea ce priveste Polonia. Desigur, polonezii actionand contrar realismului politic, au considerat ca fiind de ajuns garantiile de securitate obtinute din partea celor doua mari puteri desi acestea dovedisera in repetate randuri, anterior ca nu vor interveni:Polonia o simtise pe propria-i piele cu Szscecinul, cehii isi pierdusera tara.

Se poate aprecia ca Hitler a actionat in Polonia conform principiilor realismului politic: a mizat pe neinterventia franco-britanica in Polonia, care nu s-a intamplat, s-a bazat pe “Wermachtul” bine instruit si bine pozitionat strategic, astfel ca in mai putin de o luna a obtinut rezultatele scontate cu minim de efort:pe 27 septembrie Varsovia a capitulat,victime in randul germanilor fiind doar cateva mii.

Pe de alta parte, actiunea U.R.S.S. in estul Poloniei, in concordanta cu pactul Ribentropp-Molotov venea ca o confirmare a impartirii sferelor de influenta in Europa de Est, arbitrar, insa si temporar. Ambele puteri acumulau energie in acest armistitiu pentru ceea ce urma sa se intample. Sunt numeroase voci care au afirmant ca daca Hitler nu ar fi atacat in iunie 1941 Uniunea Sovietica, Stalin ar fi atacat primul la randu-i Germania, ceea ce este din nou in conformitate cu regulile realismului politic: dorinta de a anticipa miscarile adversarului.

Din punctul de vedere al polonezilor, razboiul s-a incheiat tragic. Generalul Smigly-Ridz anticipa acest lucru: “Cu nemtii ne vom pierde libertatea, cu rusii ne vom pierde sufletul”. Oricum, polonezii au actionat contrar regulilor realismului politic: pe de-o parte, si-au supraestimat fortele:cele sapte armate,ca numar, erau importante,dar ca dotare si tactica au esuat lamentabil, insusi generalul Kutrzeba, nereusind pe Bzura decat o palida rezistenta; pe de alta parte, sinuciderea curata dovedita in planul de lupta: impotriva unei clare evidente conducatorii polonezi nu au retras armatele din partea de vest a tarii pentru a incerca o rezitenta in interior, dimpotriva, au dorit cu orice pret salvarea zonei industriale din regiune, ca sa nu mai vorbim de armata din culoarul spre Danzig, sacrificata din primele zile.

Oricum, si o interventie anglo-franceza ar fi fost greu de luat in calcul in conditiile in care rezistente poloneza a fost atat de scurta.
Desigur, in relatiile Germaniei cu U.R.S.S. era clar doar un armistitiu de moment: incidentul de la Brest-Litovsk, incalcarea frontierei prestabilite, rezolvat totusi intr-o saptamana o dovedeste: conflictul mocnea intre cele doua aliate de moment:” Lui Hitler pur si simplu nu-i statea in fire sa preia altcineva initiativa; prin urmare era inevitabil ca la un moment dat sa nu ia in calcul atacarea Uniunii Sovietice”.

Momentul urmator a fost insa concentrarea eforturilor spre campania din Vest. Asigurat pe moment in Est, Constient ca nu este bine a lupta pe doua fronturi si acesta in concordanta cu regulile realismului politic, Hitler ataca Danemarca si Norvegia. “Wesserübung” este una dintre cele mai interesante campanii in desfasurarea razboiului. Tarile nordice au reprezentat un caz clasic de achizitie de putere si capabilitati, folosite pentru a contracara puterea adversarilor; este cunoscut celebrul discurs al lui Churchill cu privire la ocuparea acestor tari: “Umanitatea, nu legalitatea ne va judeca.”

Atat Germania, cat si anglo-francezii doreau ocuparea teritoriilor nordice ; a fost, am putea concluziona, o cursa contra cronometru. Pentru Germania erau vitale interesele la Narvik, in conditiile transportarii zacamintelor de fier de la Kiruna si Gallivare, iar aliatii anglo-francezi cunosteau acest amanunt. Germanii au castigat si de data aceasta, Danemarca fiind insa atacata doar datorita pozitiei strategice a Aalborgului.

In Norvegia, pe langa actiunea din fiordul Oslo, de scufundare a “Blücherului”, retine mai ales dezastrul flotei de distrugatoare germane: nu mai putin de zece din totalul de douazeci si doua fiind distruse

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles