Reanasterea in afara Italiei

Trimis la data: 2004-05-27 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 18 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Cristian Popovici Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Daca in Italia era evidenta unitatea stilistica a arhitecturii, datorita rigorilor matematice si folosirii “cectiunii de aur”, arhitectii fiind preocupati de realizarea armoniei ansamblului si de frumusetea proportiilor, fie in volumele masive, geometrizate, fie in gratia arcadelor si loggii –lor, in restul Europei arhitectura a evoluat lent catre o sinteza a concordantelor morfologice.

Germania

1. Arhitectura

Daca in Italia era evidenta unitatea stilistica a arhitecturii,
datorita rigorilor matematice si folosirii "cectiunii de aur",
arhitectii fiind preocupati de realizarea armoniei ansamblului si de
frumusetea proportiilor, fie in volumele masive, geometrizate, fie in
gratia arcadelor si loggii -lor, in restul Europei arhitectura a
evoluat lent catre o sinteza a concordantelor morfologice.

In Germania, ca si in Tarile de Jos, arhitectura pastreaza spiritual
formelor excesiv ascutite ale goticului, concretizate prin preferinta
pentru acoperisurile foarte inalte si pentru abudenta turnurilor si
pinaclelor. Sporotul gotic este present nu numai in proportii, ci si
in structura cladirilor bazate pe arcele ogivale. Placajul care
acopera cladirea indica prezenta unor semen ala ornamentatiei
Renasterii.

Primariile oraselor, ca si cea din Gorlitz, vor ocupa locul central al
pietelor publice. Construite din dorinta si cu colaborarea breslelor
si locuitorilor imbogatiti prin comert, prin activitati bancare si
mestesugaresti, cladirile primariilor au proportii echilibrate,
desfasurate pe orizontala. Masive si monumentale. Palatele comunale,
casele, corporatiile mestesugaresti si resedintele burgheze isi fac
aparitia in toate orasele Germaniei.

Locuintele particulare reflecta fie conditia sociala a proprietarului,

rangul sau nobiliar, fie conditia burgheza sau vanitatea
patricienilor, negustorilor si meseriasilor de lux. Construite din
materiale nobile si inaltate pe mai multe niveluri, locuintele
burgheze incep sa fie impodobite cu balcoane si sculpturi, cu
reliefuri si statui alegorice. Locuintele simple construite din
zidarie de caramida si lemn, au tunuri si cosuri inaltate deasupra
acoperisului.

2.Sculptura

In sculptura germana a Renasterii materialul preferat continua sa
ramina lemnul, pa care artistii il coloreza si il acopera cu foita
aurita, indeosebi in cazul altarelor religioase. Adeseori, sculpturile
acompaniaza panourile pictate ale altarelor. Bronzul si marmura, fina

sau cu granulatie mare, sunt, de asemenea, folosite in cazul
lucrarilor in ronde-bosse sau in relief. Numele de prestigiu ale
sculpturii germane din secolele al XV-lea si al XVI-lea sunt: Veit
Stoss, Peter Vischer si Tilmann Piemenscheneider, primii dao
considerati gloriile Nurnbergului, al treilea mindria Wurzburgului,
oras de resedinta arhepiscopala.

Veit Stoss (1447-1533) nascut la Nurnberg, se va stabili in Polonia,
la Craiova. Aici va lucra, pentru Biserica Fecioarei, unul dintre
celebrele altare ale vremii. Polipticul prezinta in panoul central
Inaltarea la cer a Fecioarei, iar pe voleuri scene din Viatsa lui Isus
si din Viatsa Fecioarei. Celelalte parti ale altarului infatiseaza
Arborele lui Jeseu si Incoronarea Fecioarei, intre doi sfinti.
Dimensiunea impresionanta a ansamblului, aproximativ 13 m,
incorporeaza numeroase grupaje de personaje, sculptate in ronde-bosse
si relief. Abundenta siluetelor si grupurilor, gesticulatia agitate,
spiritual persistent religios definesc continuarea climatului
medieval. Naratiunea si gesticulatia teatrala sunt correlate cu
viziunea spectacolelor de "Mistere", care in acea vreme continuau
traditiile gotice. Lamnul este tratat insculpturile lui Veit Stoss cu
o maiestrie remarcabila. Tipologii germanice, elemente de puternica
expresivitate in definirea gesticii si fizionomiilor, il consacra pe
Stoss printer virtuozii cioplitori ai lemnului.

Peter Vischer (1460-1529) apartenent al Scolii din Nurnberg, s-a
transformat in ambitia atelierului tatalui sau , specialist in
turnarea in bronz. Aici, Peter Vischer a deprins stiinta si arta de
bronzier, maiestria grea a modelarii in lut si in ceara, cit si
turnarea in bronz, asigurindu-si locul exceptional printre artistii
Nurnbergului.

De la chivocul din biserica Sf. Sebaldus, care pastreaza moasele
Sfintului, de la sculpturile pentru mormintul Imparatului Maximilian,

din Biserica Curtii din Innsburck, si pina la Statuia regelui Arthur
al Angliei, spiritual gotic presista cu tenacitate germanica. In
activitatea si preocuparile urmasilor lui Peter Vischer, sculptura
realizata de Hans

Vischer pentru Fintina lui Apollon, destinata unui spatiu public al
orasului- curta primariei din Nurnberg- se distinge printr-o viziune
originala. Antichitatea Greco-romana si spiritual Renasterii se fac
prezente atit in subiectul inspirit din mitologie, cit si in
atitudinea gratioasa a personajului nud, element central al intregii
compozitii.

Tilmann Reimenschneider (1460-1531) s-a nascut la Osterode, dar a
trait si creat la Wurzburg. Pentru o capela a orasului artistul a
conceput sculpturi inspirate din Biblie. Dintre ronde-bosse-urile pe
care le-a lasat, se remarca figurile lui Adam si Evei, expuse azi la
Muzeul din Wurzburg. Tehnica folosita, modul propriu de tratare a
materialului, precum si conceptual de volum urmeaza principiile
morfologice ale traditiei Scolii lui Peter Vischer cel Batrin.
Viziunea artistica este, insa, detasata de pateticul artei lui
Vischer. Idealul uman propus de Tilmann Reimenschneider anunta
spiritual nou al Renasterii. Echilibrul si seninatatea, linistea si
armonia calm, degajata de lucrarile sale, sunt concordante cu
orizontul spiritual al Umanismului secolului al XVI-lea.

3.Pictura

Fenomenul aparitiei Renasterii in Germania se caracteriseaza prin
afirmarea ampla a picturii,spre sfirsitul secolului XV-lea, o data cu
afirmarea unor reprezentanti de genius au de mare talent: Mathis
Grunewald, Hans Baldung zis Grein, Lucas Cranach cel Batrin, Albrecht
Altdofer, Holbein cel Tinar. Lam ijlocul sec. al XVI-lea, aceasta
puternica generatie de genii, mari pictori si umanisti, se vas tinge
lasind in urma o puternica si omogena scoala de pictura, care, in mod
paradoxal, nu a avut continuatori.

Mathias Grunewald (1475-1528) Buchetul stralucitor al picturii germane
a veacurilor al XV-lea si a XVI-lea ar fi incomplete fara creatia lui
Grunewald.

Conteporan cu generatia de aur a pictorilor germani, Duer, Cranach,
Hans Baldung Grien, Adolfer si Holbein, dar si cu mari personalitati
ale culturii Renasterii italiene sau flamande, ale vietii politice ori
ale gindirii moderne in Europa, Grunewald lasa impresia ca nu ar
apartine incandescentei sfisietoare, existente in pictura catalana a
romanicului.

In epoca Umanismului Renasterii, Mathias Grunewald, cu numele sau real
Mathis Neithart, caruia i-a adaugat si numele de Gothart, estev o

figura singulara printer contemporanii sai, atit prin viziunea sa
arhaic medievala, cit si prin sentimentul patetic de angoasa.

Pictura lui Grunewald este stranie. Ea fascineaza prin spatial
invaluit de mister si sacru, impresioneaza prin asceza si tensiunea
paroxistica a rugaciunii; totodata, imaginea conceputa de Grunewald
socheaza prin neasteptat de modernele solutii plastice, prin foarte
evaluate si indraznete modalitati cromatice, indeosebi prin folosirea
paletei spectrale.

Inca din 1509, Grunewald devine pictor al Curtii Electorului,
arhepiscopul de Mainz, Ulrich von Gemmungen. Ulterior, el se muta in
serviciul arhiepiscopului Albrecht von Brandenburg, numit cardinal in
1518. Din motive religioase, pictorul a fost nevoit sa se refugieze la
Frankfurt, apoi la Halle, unde lucreaza ca inginer al apelor orasului
si unde a si murit in 1518. Admirator si adept al tezelor lutherane,
pictorul a fost martorul crizei catolicismului si autoritatii
papalitatii. A asistat la anatemizarea lui Luther, la conflictul
dintre Germania si papalitate, la opozitia dintre Lutheranism si
catolicism. Adept al Reformei lutherane, Grunewald a fost un profound
credincios, mai mult chiar un mistic.

Cind Grunewald incepea sa lucreze la altarul pentru antonitii de la

Isenheim, la Roma Michelangelo terminase frescele de pe bolta Capalei
Sixtine , iar Rafael lucra la frescele Stanze-lor. Altarul politic,
pictat de Grunewald si azi aflat la Muzeul din Colmar, este proba
fervoarei mistice a nordicului, a exalitarii fat de credinta si
asceza. Frescele lui Michelangelo, aflate in capitala lumii catolice,
pledau, in chip paradoxal, pentru idealul de om armonios, aflat in
splendida afirmare a personalitatii lui.

Desi nascuti in acelasi an, cei doi artisti- Grunewald si
Michelangelo- par a fi trait la distante de secole. Printre cele noua
panouri ale altarului celebru, pictat de Grunewald, compozitia
centrala cu tema Rastignirii este cea mai impresionanta. Comentariul
filosofic este dublat de implicarea etica si de exaltarea mistica a
pictorului. In interpretarea acestuia, destinul uman este vazut ca o
drama, datorita ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles