Regimul politic al Belgiei

Trimis la data: 2009-11-30 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 23
Autor: Alexandru Dimensiune: 287kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Regimul politic al Belgiei
La 4 octombrie 1830, Belgia îsi proclama independenta fata de Olanda .
Lupta pentru iesirea din componenta Coroanei olandeze debuteaza printr-o puternica rascoala izbucnita la Bruxelles, în august 1830. Rascoala declanseaza de fapt revolutia burgheza care îsi propusese, printre alte obiective, obtinerea independentei tarii si formarea unei monarhii suverane.

Referat despre Regimul politic al Belgiei
La 27 septembrie 1830 se constituie un guvern provizoriu cu caracter revolutionar (Consiliul guvernamental de coalitie). Statutul de independenta al noului stat este recunoscut de Anglia, Franta, Rusia,
Austria si Prusia. Guvernul provizoriu va decide convocarea unui Congres national însarcinat cu examinarea unui proiect de Constitutie inspirat îndeosebi din textele Constitutiei Frantei din 1791, Legea fundamentala a Olandei din 1814 si Charta Franceza din iulie 1830 . Constitutia va fi promulgata la 7 februarie 1831. Congresul national, care exprima suveranitatea nationala, fiind ales prin sufragiu cenzitar, a proclamat formal independenta poporului belgian la 18 noiembrie 1830 si a decis îndepartarea pentru totdeauna a dinastiei d'Orange-Nassau din Belgia .

Noul stat se consolideaza prin încoronarea lui Leopold de Luxemburg ca
rege al Belgiei, sub numele de Leopold I. Prin tratatul încheiat în aprilie 1839 între Olanda si Belgia se reglementeaza în mod definitiv relatiile dintre cele doua state, regele Olandei, Wilhem I, recunoscând formal independenta Belgiei. Constitutia din 7 februarie 1831 a reflectat doctrina liberala a statului, în voga pe continentul european în acea vreme. Astfel, se explica de ce, textele Constitutiei belgiene din 1831 au constituit surse de inspiratie pentru alte state, în
special, în ceea ce priveste institutia drepturilor si libertatilor cetatenesti, garantarea proprietatii private, considerata a fi sacra si inviolabila, si modalitatile de transpunere în practica a principiului separatiei celor trei puteri în stat. Adunarea Constituanta a optat pentru un regim parlamentar.

Constitutia belgiana a consacrat forma monarhica de guvernare, în care
Regele urma sa detina un rol decorativ si sa aiba o putere limitata, în schimb, parlamentului îi erau conferite puteri sporite, îndeosebi, în ceea ce priveste acordarea votului de încredere Guvernului si raspunderea acestuia în fata forului legislativ, ca autoritate reprezentativa a natiunii belgiene.

Pentru o lunga perioada de timp, Constitutia din 1831 a suferit revizuiri nesemnificative. în ultimele trei decenii, fortele politice au început sa opteze tot mai direct si mai des pentru transformarea structurii de stat unitare într-un stat federal. Constitutia fiind revizuita în acest sens. în 1993, Belgia a optat pentru o forma
federala de stat, care a pastrat regionalismul lingvistic si cultural existent anterior.

Structura de stat
În 1830, Belgia a fost organizata ca un stat unitar si a pastrat caracteristicile acestei forme a statului timp de peste un secol si jumatate. Puterea de stat s-a exercitat, însa, în forme accentuat descentralizate, tinându-se seama de caracteristicile lingvistice diferite ale populatiei apartinând unor culturi distincte, spre
deosebire de statele unitare tipice. Comunele si provinciile care prezentau caracteristici traditionale, lingvistice, culturale distincte beneficiau de la început de dreptul de a-si administra interesele si de a-si afirma particularitatile proprii de viata comunitara . Demersurile pentru federalizarea tarii s-au intensificat în anii '80 prin unele revizuiri aduse Constitutiei în vigoare . Belgia este împartita în trei mari regiuni, si anume: Wallonia, Flandra si capitala tarii, Bruxelles. în cele trei regiuni exista autoritati reprezentative alese si guverne locale care exercita o adevarata putere de autoguvernare în domenii de interes local, cum ar fi: urbanismul, amenajarea teritoriului, protejarea mediului înconjurator, transporturi, comunicatii, economie etc.

Art. 1 din Constitutie defineste Belgia ca fiind un stat federal, compus din comunitati si regiuni. Cât priveste comunitatile, acestea sunt definite prin caracteristici lingvistice si culturale. Este vorba de comunitatea franceza, comunitatea flamanda si comunitatea germano-fona. Regiunile sunt: Regiunea Wallonia, Regiunea flamanda si Regiunea Bruxelles.

In acelasi timp, Constitutia retine existenta a patru regiuni lingvistice, si anume: regiunea de limba franceza, regiunea de limba olandeza, regiunea bilingva Bruxelles si regiunea de limba germana. Fiecare comuna a Regatului face parte dintruna din cele patru regiuni lingvistice. Desi exista comunitati lingvistice distincte, ceea ce presupune existenta unor grupuri diferite din punct de vedere etnic, totusi, Constitutia foloseste notiunea de „natiune", adica de grupare etnica, compacta, care prezinta trasaturi comune din punct de vedere istoric, cultural, lingvistic, spiritual etc. Potrivit art. 33 din
Constitutie, toate puterile emana de la natiune si sunt exercitate în formele stabilite prin Legea fundamentala.

Federalismul belgian poarta în sine o componenta originala: decupajul
geografic urmeaza traseul regiunilor lingvistice. Fiecare comunitate dintre cele trei cunoscute formeaza o regiune lingvistica. La nivelul statului federal sunt concentrate atributiile suverane privind apararea nationala, înfaptuirea justitiei, politica monetara, politia, problemele de securitate sociala si de sanatate publica, precum si domeniul relatiilor internationale. La nivelul autoritatilor comunitare si regionale au fost repartizate prerogative în domeniul învatamântului, culturii, dezvoltarii urbanistice, transportului local etc.

Departajarea prerogativelor si competentelor este vizibila si la nivel
legislativ. Astfel, legile votate de parlamentul federal se aplica pe întregul teritoriu national, în timp ce legislatia adoptata de parlamentele locale se aplica exclusiv la nivelul fiecarei comunitati.
Se considera ca functiile de autoritate, care presupun exprimarea vointei suverane a populatiei si apararea intereselor generale ale acesteia sunt rezervate autoritatilor federale, în timp ce functiile obisnuite, de gestiune a activitatii curente, sunt de resortul fiecarei comunitati.

Nu întotdeauna, însa, distinctia între atributiile de autoritate si cele de gestiune este usor de facut . In literatura de specialitate se sustine ca federalismul belgian este atipic si are patru trasaturi distinctive sau particularitati, si anume:
a) caracterul disociativ, în sensul ca regiunile si comunitatile lingvistice sunt unitati care nu se unesc pe criterii politice. De aceea, separatismul între ele este mai accentuat, fiecare având o responsabilitate speciala;
b) o tripla subordonare legislativa a cetateanului fata de legislatia federala, cea a comunitatilor si cea a regiunilor;
c) existenta a unei multitudini de colectivitati politice: una federala, trei comunitare, trei regionale si una de limba franceza si regiunea bilingva Bruxelles;
d)procesul de federalizare nu s-a încheiat, aflându-se înca în evolutie.

Partidele politice
Constitutia Belgiei nu contine prevederi referitoare la partidele politice. In schimb, prin lege se precizeaza ca partidul politic este o asociatie de persoane, care are personalitate juridica si care participa la alegeri în conformitate cu dispozitiile cuprinse în Codul electoral, prezentând candidati pentru Camera Reprezentantilor sau Senat. Totodata, legea prevede ca partidele politice încearca sa influenteze exprimarea vointei populare în modalitati stabilite în statutul sau programul propriu. Desigur, partidele politice detin rolul major în functionarea democratica a sistemului politic.

Sistemul de partide este constituit pe principiul pluripartidismului, fara, însa, ca un partid sa fie majoritar . Pâna în anii '60, în Belgia îsi disputau voturile electoratului trei formatiuni politice, si anume: cres-tin-democratii, socialistii si liberalii. Primele doua formatiuni erau considerate partide influente, detinând cele mai multe mandate în alegerile parlamentare. Odata cu accentuarea tendintei de federalizare a tarii, aceste partide s-au divizat pe criterii lingvistice, rezultând un pluripartidism extrem . Datorita acestui sistem, guvernele nu se pot baza pe o majoritate formata dintr-un singur partid, ci pe coalitii largi de partide. Datorita divizarii lingvistice a sistemului de partide, exista mai multe partide crestin-sociale, în timp ce socialistii si liberalii reprezinta grupari sociale diferite.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles