Regimul politic al Italiei

Trimis la data: 2009-09-20 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1905
Autor: Florina Dimensiune: 265kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Italia contemporană a trecut, nu fără convulsii, de la un regim politic totalitar, de la o dictatură de tip fascist la un regim politic parlamentar democratic. Trecerea s-a produs după încheierea celui de-al doilea război mondial si a durat până la adoptarea actualei ConstituŃii
în decembrie 1947. Procesul de tranziŃie democratică în Italia a fost complex, în parte, chiar contradictoriu, întrucât a generat frământări sociale ample, inclusiv cu privire la viitoarea formă de guvernământ.

De asemenea, trebuie menTionat că procesul de tranziTie în sine nu
poate fi disociat de condiTiile internaTionale în care s-a desfăsurat, de poziTia politică si militară a Italiei la sfârsitul războiului mondial. Astfel, noua clasă politică italiană si poporul însusi au
Tinut seama, fără doar si poate, de poziTia statelor învingătoare privind viitorul regim politic italian. Aceasta este poate si explicaTia opTiunii constituantului pentru regimul politic parlamentar, desi Italia nu avea o tradiTie parlamentară.

Discontinuitatea în plan politic, realizată prin trecerea de la dictatura fascistă la democraTia parlamentară, a fost, în mod natural, legată de o discontinuitate în plan constituTional, prin trecerea de la structurile si mecanismele de guvernare ale statului fascist la instituTiile politice de tip parlamentar. Fără doar si poate, discontinuitatea instituTională (politică) nu ar fi fost posibilă sau
nu s-ar fi realizat fără obstacole dacă, concomitent, nu s-ar fi produs si o discontinuitate în planul concepTiilor politice, ca si al atitudinii grupurilor sociale, a populaTiei faTă de structurile de putere.

Ce înseamnă aceasta? Este deja un fapt demonstrat că adeziunea grupărilor politice, sociale, a populaTiei la ideologia fascistă, precum si atitudinea faTă de exercitarea instrumentelor puterii totalitare instituite de Mussolini au fost diferenTiate în funcTie de
interesele acestora. Este fără îndoială însă că adeziunea marii majorităTi a populaTiei la regimul politic fascist a fost formală, conjuncturală. Chiar calitatea de membru al Partidului NaTional
Fascist a fost privită în epocă, în mare măsură, ca o manifestare a unui cvasioportunism politic, explicabil si necondamnabil la nivel social larg .

De altfel, chiar în timpul dictaturii, marea masă a membrilor partidului fascist sau a simpatizanTilor acestuia s-au îndepărtat treptat, din punct de vedere afectiv, de structurile de partid si chiar de cele ale statului totalitar, atitudine socială pusă puternic în evidenTă si de amplificarea miscării de rezistenTă antifascistă din această Tară.

Natural, schimbarea produsă în planul concepTiilor politice nu a însemnat automat înlăturarea din mentalitatea si practica socială a unor norme si principii antidemocratice, precum si a unor mecanisme totalitare, imprimate în constiinTa indivizilor sau a grupurilor
sociale ca rezultat al îndelungatei si intensei propagande fasciste. O dată cu căderea lui Mussolini, în iulie 1943, în psihologia grupurilor sociale au început sa se producă transformări esenTiale, a căror notă dominantă a constituit-o schimbarea gândirii si atitudinii sociale la nivel de masă, orientarea claselor si categoriilor sociale, a partidelor spre valorile democratice ale liberalismului si ale regimului politic parlamentar.

Aceasta a fost, de fapt, începutul unei stratificări politice si ideologice noi, a unui nou clivaj între actorii noi ai scenei
politice italiene. Totodată, au apărut reperele definitorii ale unei clase politice construite pe alte interese sociale, economice si politice, cu o altă motivaTie ideologică. MotivaTia psihologică a schimbării regimului politic nu este însă usor de explicat într-o manieră unitară, datorită multitudinii si varietăTii forTelor politice, în primul rând partidele politice, păturile sociale, cercurile religioase, organismele sindicale, diferitele formaTiuni ale RezistenTei antifasciste, care toate si fiecare în felul său au participat, într-o direcTie sau alta, la impulsionarea transformărilor produse în sistemul politic italian după înlăturarea de la putere a lui Mussolini. Dincolo de contradicTiile ideologice, de interesele social-economice si politice diferite, toate aceste forTe au avut însă un scop comun: înlăturarea structurilor statului totalitar si crearea unui nou sistem si regim politic prin introducerea instituTiilor constituTionale ale sistemelor democratice parlamentare.

Fenomenul colaborării politice între forTe sau formaTiuni cu programe ideologice, fundamental opuse (socialisti, comunisti, partide burgheze), nu a fost singular pentru Italia în perioada ce a urmat prăbusirii regimurilor totalitare, după cel de al doilea război mondial. Si în alte Tări, printre care FranTa, România, Bulgaria etc, s-a produs acelasi fenomen. Căderea lui Mussolini s-a datorat pierderii legitimităTii regimului fascist si a fost formal provocată de regele Victor-Emmanuel . Inlăturarea de la putere a dictatorului Mussolini a pus problema succesiunii la guvernare. Noul prim-ministru, maresalul Bodoglio, care avea sprijinul regelui, si-a legitimat funcTia pe dispoziTiile Statutului albertin din 1848 .

InstituTiile de stat fasciste au fost desfiinTate prin decrete-lege .
Intrarea Italiei în război a fost motivată de speranTa lui Mussolini că Germania va sprijini substanTial, politic si militar, intenTia dictatorului ca Italia să devină o mare putere europeană si colonială. SperanTele lui Mussolini s-au destrămat foarte repede, în special datorită esecurilor sale în războiul din Africa. In Tară, populaTia, constrânsă să accepte rigorile materiale ale susTinerii eforturilor de război, a acumulat un ansamblu de privaTiuni si nemulTumiri agravate si de măsurile represive din partea autorităTilor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles