Regimul politic al republicii federale Germania

Trimis la data: 2009-11-19 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1653
Autor: Alexandru Dimensiune: 285kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Referat despre Regimul politic al republicii federale Germania
Între procesul de formare a sistemului constitutional postbelic al
Germaniei Federale si cel al Italiei exista câteva asemanari frapante, generate, în principal, de pozitia asemanatoare a celor doua state - ca tari învinse - fata de Puterile Aliate în al doilea razboi mondial. Astfel, atât Italiei, cât si Germaniei li s-au „oferit" modele de guvernare, fara a se asigura popoarelor respective libertatea deplina de optiune pentru un sistem de guvernare sau pentru altul.
Raporteaza o eroare

Referat despre Regimul politic al republicii federale Germania
Dupa modelul medieval, când învingatorul impunea statului învins noi
conditii si cerinte de organizare si institutionalizare a puterii si chiar de guvernare - practica având radacini în gândirea si strategia politica ale Antichitatii - fortele aliate învingatoare au impus principiile viitoarei forme de guvernare a statelor învinse. Nu
se poate, astfel, contesta ca, în partea de ocupatie occidentala a Germaniei, aliatii au participat informai la elaborarea Constitutiei viitorului stat german federal si chiar au aprobat proiectul definitiv al acesteia. Un punct special de interes 1-a constituit structura federala a noului stat .

Faptul ca, de pilda, în Italia optiunea pentru forma de stat republicana si pentru regimul politic parlamentar a fost rezultatul unui referendum, precum si faptul ca în Germania, guvernele si parlamentele locale (organisme reprezentative) au fost cele care au initiat premisele formarii unui nou regim politic întemeiat pe principiile democratiei parlamentare, nu infirma afirmatia facuta mai sus. Cele doua state se aflau sub ocupatie militara, fapt ce stirbea suveranitatea celor doua popoare si le îngradea libertatea de optiune politica.

Analistul celor doua procese constitutionale la care ne-am referit poate
distinge urmatoarele asemanari între acestea: nici una dintre cele doua tari nu a avut anterior o îndelungata traditie parlamentara ;
a) regimurile politice institutionalizate în fiecare dintre cele doua tari, dupa anul 1945, au fost cladite pe ruinele fascismului si în vidul de putere creat prin distrugerea statului fascist;

b) atât în Italia, cât si în Germania, Constituantul, neîntrunind pe deplin atributele suveranitatii, a actionat, practic, sub un regim de ocupatie, aliatii influentând astfel procesul de adoptare a legii fundamentale. De altfel, o asemenea „influenta" a fost exercitata în aceeasi perioada, si în Japonia, precum si în statele europene aflate sub controlul sau chiar sub ocupatia sovietica;

c) regimul parlamentar introdus în cele doua tari nu a avut o baza sociala stabila, deoarece regimurile fasciste anterioare au anihilat practic orice opozitie politica, inclusiv a paturilor sociale ale burgheziei;

d) ambele regimuri politice au fost construite, initial, în mod provizoriu. In practica de guvernare propriu-zisa, noile institutii si dispozitii constitutionale s-au consolidat treptat, devenind piloni ai evolutiei democratice a celor doua tari. Caracterul provizoriu al celor doua regimuri politice si al dispozitiilor constitutionale adoptate în Italia si Germania reiese din faptul ca suveranitatea era asumata de
comandamentele militare de ocupatie. Acestea detineau un drept absolut de avizare si de control al actelor emise de autoritatile administrative locale.

De ce s-a optat pentru parlamentarism si nu pentru un regim prezidential? Optiunea se explica în parte prin teama aliatilor fata de o eventuala concentrare a puterii executive - specifica prezidentialismului - în mâinile unui singur lider, care ar fi fost mai târziu tentat sa guverneze dupa modelul „Fuhrerului" sau al „Ducelui",
precum si prin preocuparea Constituantelor alese în cele doua tari de a da satisfactie popoarelor respective, care aspirau la un model de guvernare în care reprezentantii poporului sa exercite un control cât mai eficient asupra puterii executive.

Regimul politic stabilit în conditiile mentionate si reflectat în dispozitiile constitutionale prezinta trasaturile clasice ale regimului parlamentar generalizat la acea data în Europa . Asa cum este cunoscut, dupa 9 mai 1945, Germania a fost împartita în patru zone de ocupatie aflate sub controlul militar al Marii Britanii, Statelor Unite ale
Americii, Frantei si Uniunii Sovietice. Fortele militare de ocupatie au înfiintat, în zonele ce le-au revenit, autoritati executive locale însarcinate cu atributii foarte limitate. La scurta vreme au fost organizate alegeri din care au rezultat parlamente locale . Atributiile acestora erau, practic, formale, întrucât orice decizii ale autoritatilor locale trebuiau aprobate de Comandamentele militare de ocupatie. Desi cele patru comandamente aveau o jurisdictie delimitata de zonele propriu-zise militare si administrative, în probleme importante, cum a fost aprobarea proiectului de Constitutie, ele conlucrau. „Colaborarea" a fost însa de scurta durata, datorita
intereselor politice si delimitarilor ideologice ce separau aliatii occidentali, pe de o parte, si de Uniunea Sovietica, pe de alta parte.

Ruptura între cele doua parti s-a manifestat în anul 1948 si a constituit momentul de debut al declansarii razboiului rece. S-a conturat si mai mult ideea formarii a doua state germane, unul aflat în zona occidentala si care urma sa evolueze potrivit principiilor democratice parlamentare, iar altul sa se plieze institutional si din punct de vedere al metodelor de guvernare, pe modelul de guvernare al statului sovietic si al dictaturii proletariatului. In iunie 1948, aliatii occidentali au admis ideea reunirii unei adunari constituante însarcinate sa elaboreze proiectul de Constitutie. Declaratia politica
facuta de aliati în legatura cu acest obiectiv va contine acele dispozitii care sa permita germanilor sa contribuie la încetarea divizarii tarii nu prin reconstructia unui Reich centralizat, ci prin adoptarea unei forme federale de guvernamânt, care sa protejeze în mod satisfacator drepturile diferitelor landuri .

In vara anului 1948, liderii guvernelor locale aflate în zonele de ocupatie ale Frantei, Marii Britanii si Statelor Unite au convenit asupra unui sistem electoral în vederea desemnarii de catre parlamentele locale a unui organism cu rol de Constituanta, format din 65 de membri . Organismul respectiv a avut denumirea de Consiliu Parlamentar, în cadrul sau, ponderea politica o detineau reprezentantii Uniunii Crestin-Democrate si ai Partidului Social-Democrat.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.