Reglarea cordului si vaselor

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Medicina Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 3115
Autor: Cornel Tambura Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Intrarea în funcţiune a mecanismelor de reglare a cordului şi vaselor este declanşată de modificările de presiune din vasele mari şi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecinţa unor modificări umorale. Variaţiile presionale sau de compoziţie chimică a sângelui în sectoarele dotate cu receptori determină tulburarea ritmului descărcărilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmată de modificarea tonusului acestor centri şi mobilizarea de mecanisme vegetative, endocrine şi umorale care tind să readucă la normal constantele tulburate.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA

REGLAREA CORDULUI SI VASELOR

REFERAT FIZIOLOGIE

Autor:

TAMBURA Cornel &

TUDORESCU Claudiu

0x08 graphic
Anul II MED. GEN.

-2001-

REGLAREA CORDULUI SI VASELOR

I

ntrarea în functiune a mecanismelor de reglare a cordului si vaselor
este declansata de modificarile de presiune din vasele mari si cord.
Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecinta unor modificari
umorale.

Variatiile presionale sau de compozitie chimica a sângelui în
sectoarele dotate cu receptori determina tulburarea ritmului
descarcarilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmata de
modificarea tonusului acestor centri si mobilizarea de mecanisme
vegetative, endocrine si umorale care tind sa readuca la normal
constantele tulburate.

În conditii fiziologice, din volumul sanguin total 10% se gasesc în
cord, 8% se gasesc în circulatia pulmonara, 12% în artere, 5% în
capilare si app. 65% în sectorul venos (în special în venule si venele
mici). Mecanismele de reglare actioneaza modificând dupa necesitati
calibrul arteriolelor si/sau al sectorului venos precum si repartitia
sângelui între diferite sectoare vasculare mentinând astfel
hemodinamica normala în pofida variatiilor irigatiei sistemice sau
locale.

Arteriolele opun cea mai mare rezistenta fluxului sanguin (=vasele
rezistentei) iar modificarile tonusului lor influenteaza debitul
sanguin tisular prin modificarea fluxului capilar. Capilarele nu au
celule musculare sau fibre nervoase motorii în structura peretilor, de
aceea modificarile de calibru sunt în cea mai mare parte pasive fiind
determinate de vasodilatatia arteriolelor si de staza venoasa. Dar
volumul cel mai mare de sânge este cuprins în sectorul venos (=vasele
capacitatii), de aceea, mentinerea tonusului acestui sector (în
special al venulelor si venelor mici) dotate cu putere de
vasomotricitate detine cea mai mare importanta pentru mentinerea
hemodinamicii.

Activitatea cordului si tonusul patului vascular sunt reglate pe cale
neurovegetativa si umorala, sistemul circulator având o bogata
inervatie vegetativa, dar si de o serie de substante de natura
hormonala sau umorala prezente în sânge. Modificarile adaptative
cardiovasculare în diferite conditii fiziologice se realizeaza prin
mecanisme complexe de reglare intrinseci si extrinseci.

1.

Mecanismele intrinseci cardiace

Sunt demonstrate de faptul ca inima scoasa din organism, deci lipsita
de influente exterioare, continua sa se contracte si chiar îsi poate
adapta în anumite limite debitul prin modificari adecvate de frecventa
si/sau ale volumului sistolic.

Frecventa cardiaca (ce poate creste cu 10-30% fata de nivelul bazal )
este influentata prin destinderea pasiva a peretilor atriuului drept.

Volumul cardiac este influentat "in vivo" de trei factori:

1. presarcina (sau gradul de întindere a fibrei miocardice înainte de
începutul sistolei);
2. contractilitatea miocardului;
3. postsarcina ( sau rezistenta opusa sângelui de catre tonusul
vascular).

Adaptarea prin mecanisme intrinseci a fost demonstrata experimental pe
un preparat "cord-pulmon" lipsit de inervatie prin întreruperea
circulatiei cerebrale de catre Frank (1895) si Starling (1910)
stabilindu-se "legea inimii" sau legea Frank-Starling. Atât în
conditii de întoarcere venoasa crescuta (presarcina) cât si în
conditiile cresterii presiunii în aorta (postsarcina) forta de
contractie a miocardului poate creste peste valoarea de repaus prin
întinderea fibrei musculare, forta fiind direct proportionala cu
gradul de alungire a fibrei (pâna la o alungire maximala, adica 120%
fata de conditiile de repaus).

Prin cresterea volumului telediastolic sarcomerele devin usor alungite
crescându-se astfel numarul situsurilor pentru interactiunea dintre
filamentele de actina si cele de miozina, gradul de întrepatrundere
(glisare) crescând realizându-se situarea filamentelor într-o pozitie
de interdigitatie optima pentru contractie. Inima nu arunca în
circulatie toata cantitatea de sânge din ventriculul stâng unde se
acumuleaza o rezerva de sânge (cresterea volumului telediastolic sau
diastolic final) care produce o întindere mai accentuata a fibrelor
miocardice astfel încât dupa 15-30 secunde se va stabili un nou
echilibru cu expulzarea întregii cantitati de sânge din ventricul.

Mecanisme intrinseci vasculare

Autoreglarea intrinseca locala a vaselor sanguine, în special mici (cu
celule de tip monounitar lipsite de inervatie dar care genereaza la
distensia mecanica potentiale de actiune ce difuzeaza apoi la cele
vecine -celulele pacemaker) este rezultatul activitatii miogene
proprii.

Automatismul vascular este generat de instabilitatea membranei
celulelor pacemaker din tunica medie a metarteriolelor, arteriolelor
mici si sfincterelor precapilare care prezinta descarcari ce determina
cresterea tonusului musculaturi netede (vasoconstrictie cu modificarea
fluxului sanguin) si a rezistentei vasculare rezultând modificarea
presiunii sângelui.

0x08 graphic
Fluxul sanguin tisular este rezultatul echilibrului dintre contractia
fibrelor musculaturii netede parietale si dilatatia acestor fibre sub
influenta metabolitilor celulari, a reducerii aportului de O[2] , sau
a ambilor factori la un loc. Prin mecanismul distensiei se realizeaza
adaptarea continatorului (sistemul vascular) la continut (volumul
sanguin total).

Mecanismele extrinseci de reglare

Reglarea nervoasa - se realizeaza pe baza unor multiple mecanisme de
feed-back care implica:

* receptori
* cai aferente
* centri de comanda
* cai eferente
* efectori.

-induse într-un sistem centripet (senzitiv ) si doua sisteme
centrifuge:

* cardiomoderator si depresor
* cardioaccelerator si presor.

Receptorii sunt prezenti în întreg sistemul cardiovascular dar au o
densitate crescuta si importanta deosebita în special în anumite zone
reflexogene (strategice):

* sinocarotidiana
* cardioaortica
* atriala
* a venelor mari ..

* având rol de traductori ai :- modificarilor presionale =
baroreceptori

-modificarile compozitiei biochimice = chemoreceptori.

-de a genera impulsuri nervoase care se vor transmite pe calea
nervilor vagi aferenti centrilor cardiovasculari care regleaza
activitatea cardiovasculara.

Baroreceptorii

Baroreceptorii sinocarotidieni

Sunt situati deasupra carotidei primitive, pe carotida interna se afla
o portiune dilatata sub forma de bulb numit sinus carotidian. Sunt cei
mai bine studiati deoarece sinusul carotidian poate fi izolat vascular
si perfuzat fara lezarea inervatiei locale.

0x08 graphic
Aceste formatiuni receptoare sunt stimulate prin distensia
transversala (dilatare) sau longitudinala (alungite) consecutive
variatiilor presiunii arteriale fiind mai sensibili la presiunea
pulsatila (imprimata de sistolele ventriculare) decât la cea
stagnanta. Descarcarile de impulsuri din fiecare unitate
baroreceptoare încep la o anumita presiune (=prag de 60 mmHg) si se
intensifica progresiv pe masura cresterii presiunii pâna la un anumit
nivel maxim ce nu depaseste 180-200mmHg.

Impulsurile descarcate de baroreceptorii sinocarotidieni se transmit
ascendent în nucleul tractului solitar pe fibrele nervului sinusal
(nervul Hering ramura a glosofaringianului ce contine aproximativ
650-700 fibre dintre care 3,5% sunt fibre groase cu diametrul de 3-5
µm si prag de descarcare între 120- 150 mmHg iar 17,5% sunt fibre
subtiri ce deservesc chemoreceptori.

Baroreceptorii aortici

Sunt situati la nivelul crosei aortice la emergenta arterei
subclaviculare.

Au un prag de stimulare mai ridicat (110mmHg) ceea ce justifica
implicarea lor numai la cresterile presionale.

Impulsurile aferente de la nivelul receptorilor aortici se transmit
ascendent prin nervii aortici drept si stâng (fibre nemielinizate ce
conduc cu viteza redusa 1-2m/s) sau ale nervului vag.

Cresterile presiunii arteriale (sau compresia carotidelor deasupra
bifurcatie ) maresc frecventa impulsurilor pâna la un anumit nivel
proportional cu cresterea presiunii, impulsuri care determina atât
scaderea debitului cardiac (scade frecventa si contractilitatea
cardiaca) cât si a rezistentei vasculare ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles