Relatia profesor-elev

Trimis la data: 2004-03-21 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 24
Autor: Virgil Florentina Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul educativ , eficienta sa , se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor si elev . In problema relatiei profesor-elev , pe langa o bogata experienta pozitiva ce s-a acumulat in decursul anilor, se constata ca uneori predomina arbitrariul, practici invechite si prejudecati pe care o atitudine conservatoare le mentine. Pentru perfectionarea relatiei profesor-elev este necesar sa se ia in consideratie , pe de o parte , obiectivele educatiei , iar pe de alta parte psihologia tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continua inventie sociala.
Raporteaza o eroare

RELATIA PROFESOR-ELEV SI EFECTELE FRUSTRANTE

ALE APRECIERII SCOLARE

Fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul
educativ , eficienta sa , se decide pe terenul raporturilor concrete
zilnice, dintre profesor si elev . In problema relatiei profesor-elev
, pe langa o bogata experienta pozitiva ce s-a acumulat in decursul
anilor, se constata ca uneori predomina arbitrariul, practici
invechite si prejudecati pe care o atitudine conservatoare le mentine.
Pentru perfectionarea relatiei profesor-elev este necesar sa se ia in
consideratie , pe de o parte , obiectivele educatiei , iar pe de alta
parte psihologia tineretului contemporan, actul educativ fiind un
proces de continua inventie sociala.

Relatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza ,in general in
sentimente de simpatie , incredere reciproca sau, dimpotriva ,de
antipatie , neincredere si chiar ostilitate.Sunt si cazuri cand
contactul spiritual

dintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu exista
pentru profesor si nici profesorul pentru clasa . Initiativa trebuie
sa apartina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a
relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa
naste simpatie si bunavointa , antipatia si ostilitatea trezesc
sentimente de aceiasi calitate , trebuie sa conduca , sa dirijeze
aceste relatii si sa le structureze pe colaborare. In urma studiilor
efectuate s-a constatat ca o parte din profesori nu reactioneaza
adecvat nici in cazul raspunsurilor bune (corecte ) ale elevilor si
nici in cazul raspunsurilor gresite (nule).

Deosebit interes psihologic prezinta reactia acelor profesori care,
dupa opinia elevilor, nu se bucura cand acestia dau raspunsuri corecte
, ci dimpotriva , le pare rau , se arata surprinsi , se mira ca
raspund bine , stau la indoiala daca sa le puna nota , îi ironizeaza
etc. S-a ajuns la concluzia ca in aceste cazuri nu se respecta un
principiu fundamental al educatiei--incurajarea printr-o judicioasa
folosire a laudei si a dojanei. Un profesor care dojeneste mai mult
decat lauda sau care nu spune nimic atunci cand ar trebui sa spuna ,
nu foloseste suficient criteriile aprecierii pozitive pentru formarea
si schimbarea comportamentului elevului.

Sursa de nemultumire a elevilor isi are originea in comportamentul
unor cadre didactice , in imaginea deformata pe care pe care unii
elevi o au despre profesori si profesorii despre ei . Utilizarea
noilor tehnologii didactice , cum ar fi verfixul si instruirea
programata , duc in cele din urma tocmai la selectionarea si intarirea
comportamentelor adecvate , la realizarea in conditii optime a
conexiunii inverse , la aprecierea performantelor scolare ale elevilor
pe baze stiintifice si in conditiile unei obiectivitati stiute.

Dupa cum rezulta in urma constatarilor , o parte insemnata din
profesori , in aprecierile pe care le fac asupra elevilor , pun
accentul cu precadere pe esecurile acestora , fac prognoze
descurajatoare , pierzand din vedere perspectiva optimista a
viitorului elevului .

Autoritatea profesorului , bazata pe principiul "magister dixit" ,
trebuie inlocuita cu una intemeiata pe relatii in care profesorul are
rol de indrumator si coordonator al activitatii elevului. In lucrarea
"Revolutia stiintifica a invatamantului" , B.F. Skinner , de-a lungul
intregii lucrari , scoate in evidenta consecintele dezastruoase pe
care le are controlul agresiv asupra elevilor . Orice incercare de a
umili sau incurca un elev mai ales in prezenta colegilor sai va sfarsi
printr-un rezultat nedorit ; elevul ori se retrage in sine , refuzand
sa mai comunice , ori reactioneaza violent fata de incercarea de a fi
incurcat sau umilit .

Indiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si
trebuintele spirituale de baza ale acestuia, respectul fata de sine ,
nevoia de raspuns afectiv din partea celor din jur , nevoia de
securitate pe termen lung , de succes, precum si nevoia de a apartine
unui grup si a fi acceptat de acesta.

Practica scolara traditionala ne-a lasat imaginea profesorului care
,vrea sa domine elevii si sa-i subordoneze. Intr-un asemenea climat
nimic nu se face din convingere si pasiune . Este necesar sa se faca
trecerea de la vechiul tip de relatii la relatii in care profesorul
colaboreaza cu elevii . Principala activitate a acestuia nu va fi
predarea , ci angajarea elevilor in investigatii si lucrari
independente . Relatiile bazate pe stima si respect reciproc reclama
si in limbaj adecvat . Expresiile ironice si jignitoare tulbura
atitudinea elevilor fata de profesorul lor si ingreuneaza crearea unui
climat favorabil muncii creatoare in clasa .

Rezultatele obtinute in urma cercetarilor au scos in evidenta faptul
ca , cu cat formele de penalizare ( ironia , jignirea , ridiculizarea
, notele proaste) sunt mai des folosite , cu atat efectul lor scade.
Profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de
o usoara supraapreciere a performantelor elevului ; va aprecia pe elev
mai mult decat merita , spre a-l face sa merite pe deplin aprecierea ,
sa se ridice la nivelul aprecierii facute . Experienta ne arata ca
profesorul cu rezultate bune in activitatea lui isi imbunatateste
relatiile cu elevii slabi si prin faptul ca le acorda suficienta
apreciere pozitiva . Chiar si pentru unele performante scolare minore
, profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive , o foloseste
incercand sa dezvolte in mod permanent increderea elevilor in
propriile lor forte .

Neacordand o atentie mai mare modului de distribuire a formelor de
intarire ,balantei pedepselor si recompenselor , a aprecierii pozitive
si negative , se poate ajunge la o depreciere a personalitatii
elevului , atunci cand se foloseste in mod exagerat dojana , si mai
ales , atunci cand dojana nu pastreaza un caracter limitat ("astazi nu
ai invatat lectia"), ci ia forma unei deprecieri globale ("ce-o sa
iasa din tine" sau "degeaba cheltuiesc parintii cu tine"). Nu este
deloc intamplator ca profesorii ce impulsioneaza elevii mai mult prin
lauda , obtin rezultate mai bune in procesul de educatie . Acestia
apreciaza pozitiv "elevii dificili" chiar si pentru unele progrese
minore incercand in felul acesta sa dezvolte , in mod permanent ,
increderea elevilor in propriile forte.

Raporturile dintre profesor si elev nu prezinta numai o latura
intelectuala . Factorul afectiv are o importanta deosebita asupra
randamentului intelectual al elevului . Crearea de buna dispozitie in
clasa reprezinta o conditie necesara pentru evitarea esecului scolar .
Fiecare lectie se desfasoara intr-un climat afectiv particular ,
dispozitia clasei variaza in functie de cea a profesorului.

Prin apreciere profesorul trebuie sa schiteze o perspectiva . Daca un
profesor spune unui elev: "Din tine nu va iesi nimic", el nu apreciaza
numai o situatie prezenta , ci exprima si convingerea lui asupra
dezvoltarii viitoare a scolarului ceea ce ar putea duce in final la un
rezultat nedorit . Performantele elevului nu numai ca nu vor creste ,
ci vor scadea atat de mult incat ar putea pune in pericol dezvoltarea
psihica viitoare a acestuia . De aceea profesorii trebuie sa aiba
grija ca in derularea procesului de invatamant sa nu lezeze
personalitatea elevului , ci sa-l ajute sa si-o dezvolte , sa-l ajute
sa invete sa gandeasca singur pentru ca atunci cand va parasi bancile
scolii sa nu depinda de nimeni cel putin din punct de vedere
intelectual

PROFESOR : MARIAN GALOIU

Dumitresti , martie 2004

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.