Religia grecilor antici

Trimis la data: 2006-08-11 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Otilia Toma Dimensiune: 26kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Religia grecilor antici - Filologul elenist U. von Wilamowitz Moellendorf a afirmat că grecii au fost “cel mai credincios popor din lume”. Religia grecilor antici este impresionabilă, plină de taine şi colorituri specifice, formând nenumărate legende, mistere despre modul în care grecii antici au vieţuit pe parcursul timpului. Religia grecilor antici
Raporteaza o eroare

Religia grecilor antici - Civilizaţia grecilor antici a fost împărţită în mai multe perioade. Astfel, cercetătorii presupun şapte perioade:

I. Perioada cretană.
II. Perioada aheeană.
III. Perioada Geometrică (1025-700 î. Hr.).
IV. Perioada arhaică (700-500 î. Hr).
V. Perioadă Clasică (500-323 î. Hr.) - o perioadă de mare înflorire a culturii greceşti.
VI. Perioada elenistică (323-31 î. Hr.) - unde intervine amestecul civilizaţiei greceşti cu civilizaţia orientală.
VII. Perioada romană de la 31.î. Hr.

Religia grecilor antici - Cercetătorii religiei greceşti nu aveau la îndemână ca izvoare scrise pentru perioada mai veche decât celebrele poeme ale lui Homer, Iliada şi Odiseea. Însă, în1952 învăţaţii englezi M.Ventris şi J. Chadwick au izbutit să descifreze unele inscripţii descoperite la Micene şi Pylos, aparţinând civilizaţiei greco-aheene. Aceste inscripţii au dat la iveală numirile principalelor divinităţi greceşti adorate încă din perioada aheeană. Descoperire foarte importantă, dar pentru a cunoaşte religia grecilor antici în general, se folosesc numeroase alte izvoare: literare, epigrafice şi arheologice.

a) Izvoare literare. Între acestea figurează lucrări poetice şi lucrări istorice sau de erudiţie. Cele mai importante lucrări poetice sunt celebrele pome ale lui Homer, Iliada şi Odiseea, care au avut o mare influenţă asupra religiei grecilor din perioada clasică. Operele lui Heriod ( sec.VIII-VII),”Theogonia” şi „Munci şi zile”, la fel şi „Odele triumfale” ale poetului liric Pindar şi tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, şi nu în ultimul rând istoriile lui Herodot, au servit ca izvoare pentru cunoaşterea religiei grecilor antici.

b) Izvoare epigrafice. Acestea sunt de fapt tot izvoare scrise, dar şi arheologice, numeroase texte gravate pe piatră sau metal, legi sacre, oracole, calendare sacre etc.

c) Izvoare arheologice. Aceste izvoare se pot împărţi în monumentele de arhitectură: ruine, altare, morminte, etc. şi monumente figurate: statui, ornamente sculptate ale edificiilor religioase (frontoane, frize),picturi pe vase.

Religia aheelor este o sinteză de elemente introduse indo-europene şi elemente mediteraniene. Tradiţiile religioase aheene au fuzionat cu cele cretane, absorbind divinităţile acesteia şi asimilându-le atributele cu cele ale zeilor aheeni. Originar zeii aheilor era divinităţi solare, luminoase şi aveau un nume o personalitate, în jurul lor s-au creat mituri.

Marele zeu al aheenilor era Zeus, zeul cerului, al luminii şi al fulgerului, stăpânul oamenilor şi al celorlalţi zei. Divinităţile aheenilor se regăsesc în Creta, dar cu atribute diferite, pe care cu timpul le-au asimilat. Hermes, al cărui nume derivă dintr-un cuvânt cretan, era la aceştia domnul fiarelor mari şi călăuza sufletelor spre viaţa fericită de dincolo; la ahei el este mesagerul zeilor şi protectorul turmelor. Divinităţile feminine aheene au în mai mare măsură caractere cretane.

Figura Atenei era adorată în Creta în sec. XV î. Hr. şi asociată cu şarpele şi cu arborele sacru; la aheeni ea devine fecioara războinică şi protectoarea palatului regal. Cultul zeilor era la ahei aproape identic cu cel al cretanilor. Fiecare casă îşi avea un loc, un colţ rezervat actelor de cult.

Preoţii aduceau sacrificii sângeroase şi ofrande-grâu, vin, miere precum şi piei de oaie, pentru veşmintele liturgice ale sacerdoţilor. Sânt dovezi că s-au săvârşit acte de cult, mai întâi (3400-2100 î. Hr.) în grote naturale, apoi (2100-1900 î. Hr.) în sanctuare, special construite. În cinstea zeilor se oficiau în Creta ceremonii şi serbări publice, însoţite de jocuri, concursuri de gimnastică, lupte de gladiatori. În diferitele reprezentări de scene cultice, o parte din cult apare ca un dans extatic, în jurul unui arbore, care se află de obicei înapoi altarului. În timpul dansului, arborele era scuturat şi se rupeau ramuri din el.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.