Renasterea si politica italiana

Trimis la data: 2009-11-07 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 52
Autor: Doru Mur Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Renasterea a fost in general privita ca un fenomen cultural din care au decurs consecintele numite renastere politica,economica,juridica etc.O asemenea interpretare ne arunca in capcana unui determinism mecanicist,eludand evidenta stransei legaturi dintre manifestarile spiritului si existenta unei infrastructuri politice capabile sa le suporte.Redescoperirea antichitatii, inaltarea artelor si literelor pe cel mai inalt piedestal ca si marile progrese tehnologice culminand cu inventarea tiparului.

Influentele renasterii asupra politicului sunt insa la fel de importante.Insasi conceptia asupra statului si a relatiilor acestuia cu cetateanul si cu celelalte state a fost complet transformata. Ceva nou aparu si prinse viata in istorie:statul ca o creatie constienta, voita si chibzuita,statul ca artificiu iscusit,ca opera de arta..Astfel descria Jacob Burckhardt in monumentala "Cultura a Renasterii in Italia " noua forma a statului renascentist.Ludovic XI,Henric VII sunt modelele acestor artizani ai politicului in marile monarhii centralizate din Occident;

In timp ce in centrul Renasterii,in Italia,paradigma este reprezentata de maruntii tirani locali,a caror stapanire se limiteaza adesea la orasul fortificat si imprejurimile sale,dar care poarta o politica mult mai calculata si mai elaborata,decat oricare din marii suverani europeni.Utilizarea rationala a tuturor resurselor puterii,luciditatea cinica a politicii interne si externe,dar si vocatia mecenatului,devin comportamentul ideal al noii generatii de conducatori care se impun in a doua jumatate a secolului XV.

Onorabila,dar falimentara politica a unui suveran medieval precum Carol Temerarul nu poate primi decat blamul acestora. Elvetienii nu sunt decat niste simpli tarani,si chiar daca i-ar omori pe toti,asta nu ar da nici o satisfactie magnatilor burgunzi,care ar pieri in lupta.Chiar daca ducele ar ocupa Elvetia fara rezistenta,veniturile sale anuale n-ar creste nici macar cu 5000 de ducati. judeca cu raceala ambasadorul milanez aventura helvetica a lui Carol.

"Principele " lui Machiavelli (1513),ca si "Institutio principis christiani " a lui Erasmus (1516),nu sunt decat reflectia teoretica a practicilor noii generatii de politicieni,reflectie pesimista in cazul secretarului florentin, patrunsa in schimb de optimismul idealului "principelui crestin "la autorul "Elogiului Nebuniei ",ce incearca sa deturneze spre teluri umaniste politica rationalizata (ca si prietenul sau,Thomas Morus,in "Utopia "- 1518).

Cealalta figura emblematica a politicii renascentiste este condotierul - comandant al unei trupe de mercenari angajat cu contract (condotta )de un stat italian.El transforma anarhicele dueluri individuale ale razboiului medieval intr-o "opera de arta ".In secolul XV,razboaiele condotierilor sunt purtate dupa toate regulile artei militare redescoperite in clasicii antichitatii; iar invingatorul este elogiat de poeti si umanisti.

Pe de alta parte,razboiul este o afacere si condotierii se feresc sa-si iroseasca capitalul uman in lupte sangeroase;iar nesfarsitul sir de razboaie al Renasterii italiene nu sunt cel mai adesea decat aranjamente reciproce intre capitanii de mercenari.Condotierul este si expresia unei uluitoare mobilitati sociale:astfel , Francesco Sforza devine duce al Milanului,desi tatal sau a fost un taran sarac inainte de a ajunge mercenar.

Totusi,majoritatea condotierilor sunt de origine nobila (desi adesea bastarzi),pentru ca razboiul acesta savant,de manevre,ce cauta cu orice pret sa evite batalia decisiva,cere o excelenta cunoastere a tacticii si strategiei,mari abilitati diplomatice si stapanirea mijloacelor propagandei care sa inlocuiasca realizarile militare efective.Ei dispar insa la sfarsitul secolului XV -inceputul secolului XVI,cand razboaiele italiene introduc armatele permanente si arta uciderii in masa;.ultimul condotier va fi ilustrul Castelan de Musso,ce-si croieste un principat in nordul Italiei la 1525. Tiranul si condotierul sunt protagonistii celei de-a doua jumatati a secolului XV in Italia.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles