Rezumat-Amintiri din copilarie

Trimis la data: 2004-06-07 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Veronica Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii


Intr-una dintre cele mai frumoase scrieri ale sale, Amintiri din copilarie, Ion Creanga ne povesteste despre primii sai ani de viata petrecuti in satul natal, Humulesti. Cel mai mare dintre copiii Smarandei si al lui Ion al lui Stefan a Petrii Ciubotarul, Nica a fost rasfatatul mamei sale, mereu convinsa ca feciorul ei e “baiet destept”.
Raporteaza o eroare

AMINTIRI DIN COPILARIE

de Ion Creang`




{ntr-una dintre cele mai frumoase scrieri ale sale, Amintiri din copil`rie, Ion Creang` ne poveste]te despre primii s`i ani de via` petrecui [n satul natal, Humule]ti. Cel mai mare dintre copiii Smarandei ]i al lui Ion al lui }tefan a Petrii Ciubotarul, Nic` a fost r`sf`atul mamei sale, mereu convins` c` feciorul ei e “b`iet de]tept”.
Primul an de ]coal` l-a urmat acas`, [n Humule]ti, la ]coala ridicat` de p`rintele Ioan, l@ng` biseric`, unde l-a avut dasc`l pe b`dia Vasile, “un holtei zdrav`n, frumos ]i voinic”. Acolo a [nv`at Nic` s` citeasc`, al`turi de o mulime de b`iei ]i fete din Humule]ti, dar mai ales al`turi de Sm`r`ndia, fata popii “o zg@tie de copil` ager` la minte ]i a]a de silitoare, de [ntrecea mai pe toi b`ieii ]i din carte, dar ]i din nebunii”. Ca orice ]coal` respectabil` din acele vremuri, ]i cea din Humule]ti avea un scaun cu nume: Calul B`lan, pe care toi cei pedepsii [nc`lecau pentru a fi “m@ng@iai” de c`tre Sf@ntul Nicolae, “un dr`gu biciu]or de curele, [mpletit frumos”. C@nd [ns` b`dia Vasile a fost dus f`r` voia sa la oaste, ]coala a r`mas pustie ]i c@iva copii s-au mai inut dup` p`rintele Ioan care i-a mai d`sc`lit o vreme [ntr-ale biserice]ti.
Ne]tiutoare de carte, ca mai toi s`tenii la acea vreme, mama lui Nic` a [nv`at slovele odat` cu el, din ceaslov, ajut@ndu-]i feciorul la [nv``tur`. Din c`rile biserice]ti pe care Nic` le avea ca manuale, mama sa a [neles c@t de important este s` fii om cu carte. De aceea, ea a st`ruit pe l@ng` tat`l lui Nic` s`-l trimit` pe fecior undeva la ]coal`. De]i tat`l s`u nu credea c` b`iatul merit` banii, a fost de acord s`-l lase pe bunicul s`u, David Creang`, s`-l duc` pe Nic` [mpreun` cu fiul s`u, Dumitru, la ]coala din Bro]teni, la profesorul Nicolai Nanu. Drumul lung, c`tre muni, Nic` nu l-a [nceput prea bine: chiar dup` ce au p`r`sit Humule]tii pe un ger aspru, b`iatul a c`zut [n apele Ozanei ]i a trebuit s` mearg` mai departe ud p@n` la piele. La Pipirig, l`sat de [ndat` [n grija bunicii sale, aceasta l-a [mbr`cat [n straie uscate ]i l-a preg`tit pentru drumul spre Bro]teni cum numai ea s-a priceput.
La Bro]teni, Nic` ]i Dumitru au fost l`sai [n gazd` la o s`teanc`, Irinuca, ce avea o cocioab` cu dou` capre r@ioase. }coala din Bro]teni a fost o experien` nou` pentru cei doi b`iei: pentru [nceput profesorul Nanu le-a t`iat de tot pletele. La scurt timp dup` aceea, [ns`, b`ieii au luat r@ie de la caprele Irinuc`i. Cum la ]coal` nu-i mai primea, iar Irinuca nu ]tia cum s`-i vindece, b`ieii au r`mas acas` trat@ndu-se singuri cu le]ie, f`r` s` reu]easc` s` scape de ea. {ntr-o [nsorit` zi de prim`var`, b`ieii, r`ma]i singuri [n bordeiul Irinuc`i, au urcat muntele de deasupra casei ei ]i, din joac` au urnit o st@nc` ce s-a pr`v`lit apoi la vale, chiar pe casa femeii, omor@ndu-i o capr`. Ca s` scape de belea, Nic` ]i Dumitru au luat la repezeal` o plut` ]i au plecat pe Bistria c`tre Borca, unde tr`ia fratele lui Dumitru, iar de acolo [napoi spre Pipirig, la casa bunicilor. {nduio]at` ]i bucuroas` p@n` la lacrimi de [ntoarcerea b`ieilor, bunica i-a vindecat de r@ie [n c@teva zile, dar Nic` nu s-a mai [ntors niciodat` la ]coala din Bro]teni!
R`mas povar` pe capul mamei la Humule]ti, Nic` tr`ie]te p`anii de neuitat, care au [nveselit ]i [nc` [nveselesc generaii la r@nd de copii atunci c@nd citesc “Amintiri din copil`rie”. Binecunoscute ne sunt tuturor pove]tile “La cire]e”, “Pup`za din tei” sau “La sc`ldat”, pe care le voi reda, pe scurt, [n cele ce urmeaz`.
{n “La cire]e”, Nic` a pus g@nd r`u cire]elor din pomul m`tu]ii M`rioara. Astfel, b`iatul se furi]eaz` [n copac, dar este surprins de m`tu]` fur@nd cire]e. M`tu]a [l a]tepta jos cu o joard`, dar c@nd a dat s` urce [n pom dup` Nic`, acesta a s`rit drept [n lanul de c@nep` verde, crud`. A urmat apoi o alerg`tur` prin c@nep` pentru c` m`tu]a nu renuna s`-l prind` pe ho, p@n` c@nd tot lanul a fost distrus, iar Nic` a reu]it s` o zbugheasc`. Acas` [ns`, afl@nd de cele [nt@mplate, tata [l a]tepta ca s`-i trag` o chelf`neal` pe cinste, iar Nic` a simit pe pielea lui ceea ce obi]nuia mama sa s`-i spun`: “Dumnezeu n-ajut` celui care umbl` cu furtu]ag”.
O alt` n`zdr`v`nie a lui Nic` a fost povestea cu pup`za din tei. Sup`rat pe o pup`z` care-l trezea zi de zi cu noaptea-n cap, Nic` se g@nde]te s` o prind` ]i s-o ascund` [n podul casei. C@nd [ns` afl` c` principalul b`nuit pentru dispariia “ceasornicului satului” este chiar el, Nic` ia repede pup`za ]i o duce la t@rg s` o v@nd`, ca s` se descotoroseasc` de ea. Un b`tr@n mai n`zdr`van, [ns`, [i d` peste cap tot planul. Ar`t@ndu-se interesat de pas`re, omul i-o cere lui Nic` “s-o dr`m`luiasc`” (s-o c@nt`reasc`) ]i astfel las` pup`za s`-i scape. {nfuriat, Nic` sare de sumanul mo]neagului s`-l fac` s`-i pl`teasc` pas`rea, dar c@nd afl` c` cineva din t@rg l-a recunoscut ]i c` povestea asta ar putea ajunge la urechile tatei, Nic` se furi]eaz` prin mulime ]i apoi o ia la fug` spre cas`. }i tocmai c@nd [n sat oamenii erau din ce [n ce mai siguri c` Nic` are o anume leg`tur` cu dispariia pupezei ]i o b`taie rupt` din rai se [ntrez`rea la [ntoarcerea tat`lui acas`, pas`rea a [nceput s` c@nte din nou din scorbura ei, salv@nd pielea vinovatului…
Apoi, [ntr-o zi de var`, c@nd vremea era mai c`lduroas` ]i Ozana mai ispititoare pentru sc`ldat, mama [l treze]te pe Nic` dis-de-diminea` ca s-o ajute la treburile casei. Nic` [ns`, cum prinde ocazia, o zbughe]te pe furi] la r@u, s` se scalde. Dup` o vreme, mama nemaiz`rindu-l prin cas`, [l caut` acolo unde ]tie c`-l va g`si: la sc`ldat. Sup`rat` ]i cu g@ndul de a-i da o lecie, mama se strecoar` f`r` s` fie z`rit` de Nic` ]i-i ia hainele, l`s@ndu-l [n mijlocul apei [n pielea goal`. Drumul lui Nic` spre cas` a fost unul lung ]i anevoios: pentru a nu fi v`zut gol, ]i a se face de r@sul lumii din sat, Nic` a trebuit s` se ascund` prin gr`dini ]i prin lanuri de p`pu]oi, s` se fereasc` de c@inii lui Tr`snea ]i-abia apoi s` ajung` acas`. Lihnit de foame, [i cere iertare mamei prefer@nd s`-l pedepseasc` [n orice fel, numai s`-i dea ceva de m@ncare. De la acea [nt@mplare Nic` ]i-a jurat c` nu o va mai sup`ra niciodat` pe mama lui ]i s-a inut de cuv@nt.
}i iat` c` dup` o vreme, [n Humule]ti se deschide din nou ]coala…Nic` ]i ali feciori din sat se duc s` [nvee iar`]i carte, de ast` dat` de la p`rintele Duhu, c`lug`r de la M`n`stirea Neamului. Toate merg bine p@n` c@nd p`rintele [l pune pe Nic` O]lobanu, feciorul popii Niculai O]lobanu de la biserica Sf@ntului Laz`r s` rezolve o problem` simpl` de matematic`. B`iatul ne]tiind nici s` deschid` bine gura, ba pe deasupra scap` din s@n un bo de m`m`lig` ascuns, este aspru mustrat de p`rintele Duhu. Acest lucru [ns` [l [nfurie pe popa O]lobanu, care se r`zbun` alung@ndu-l pe p`rintele Duhu din biserica p`storit` de el ]i mut@ndu-]i fiul la ]coala catehetic` din F`lticeni.
R`mas f`r` prietenii s`i care au plecat aproape toi la “fabrica de popi” din F`lticeni, Nic` []i dore]te mult s`-i urmeze. Nu era nevoie dec@t ca tat`l s`u s` dea orz ]i ov`z acolo unde trebuia pentru ca Nic` s` fie primit la acea ]coal`, unde avea s` se re[nt@lneasc` cu prietenii s`i.
Perioada petrecut` la F`lticeni a fost mai degrab` una de n`zdr`v`nii dec@t de [nv``tur`. Pentru c` la F`lticeni ]coala era numai de m@ntuial`. Reg`sindu-]i tovar`]ii de pozne de acas` ]i v`z@nd c` nici catehetul - dasc`lul lor de religie - nu prea venea pe la ore, Nic` ]i ceilali b`iei au l`sat puin ]coala la o parte ]i ]i-au v`zut de ale lor. Ceea ce [l interesa [ns` cel mai mult pe Nic` era fata popii din F`lticenii Vechi, o adev`rat` “m@ng@iere” pentru el. Dup` luni de nebunii ]i p`anii, [nv``ceii au aflat c` ]coala de la F`lticeni se desfiineaz` ]i c` doar la Socola ar mai fi vreo n`dejde s` se prind` ceva [nv``tur` de ei.
Acum, c` Nic` a ajuns cu [nv``tura at@t de departe, p`rinii s`i erau hot`r@i s`-l ]coleasc` p@n` la cap`t ]i s`-l fac` preot. Lui Nic`, [ns`, acest lucru [i c`dea cam greu la inim`. Mama sa, [ns`, nici chip s` se lase [nduplecat`, nici m`car de lacrimile lui Nic`. Numai g@ndul c` pleac` at@t de departe de cas`, la ]coala de la Socola, la Ia]i, [l ap`sa greu pe suflet. {n ceasurile ce se scurg dinaintea plec`rii, g@ndurile lui Nic` se [ndreapt` o clip` cu drag la Humule]tii copil`riei sale, cu oamenii dragi inimii lui, cu obiceiurile, c@ntecele, horele ]i ]ez`torile ce i-au f`cut at@t de minunai primii ani ai vieii sale.



Powered by


5000+ referate online

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.