Rolul microorganismelor in formarea solului

In alcătuirea solului intră :
- particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
- particule organice : rezultate din substanţe vegetale şi animale descompuse (rădăcini, ciuperci, bacterii , viermi , insecte , rozătoare) ce se pot fărâmiţă până la dimensiuni coloidale, contribuind la formarea humusului ce da fertilitatea solului.
- apa : care în sol poate deveni o soluţie chimică complexă, ce asigură reacţiile necesare funcţiilor solului.
- gazele : din porii deschişi reprezentând aer atmosferic transformat ca urmare a reacţiilor din sol.

Solurile s-au format intr-o perioadă lungă de timp. Rocile de la suprafaţa litosferei, în urma unor procese de dezagregare (diferentele de temperatură, îngheţul) precum şi a unor procese de descompunere chimică (datorita apelor de infiltraţie) se fărâmiţează în particule mai mari sau mai mici : pietrişuri, nisipuri, argila, praf.

Sunt alcătuite şi din resturi vegetale şi animale. La transformarea resturilor vegetale un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii, ce transforma aceste resturi în humus. O contribuţie în formarea solurilor o are apa de infiltraţie, ce dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. aerul din sol provine din atmosfera şi este necesar pentru aerisirea solului.

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se împart în :
- materialul parental (roca pe care s-a transformat )
- formele de relief
- clima ( influenţează prin precipitaţii )
- activitatea biologica

Din punct de vedere fizic, solul este un sistem polidispers, structurat şi poros, alcătuit din trei faze: solidă , lichidă si gazoasă, fapt care influenţează aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive.

Un centimetru de sol, în grosime, se realizează in zeci, sute de ani. Dar solul si humusul pot fi pierdute intr-un an, prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice, în urma unor precipitaţii de intensitate mare, a defrişării pădurilor.

Un kilogram de sol conţine în general :
- cca 0,78 Kg substanţe minerale, humă, argila, cuarţ, carbonaţi, oxizi de fier
- cca 0,015 Kg aer.
- cca 0,15 Kg apa.
- substanţe organice : humus, lignină, celuloză, grăsimi, răşini, antibiotice, vitamine, hidrocarburi, enzime.

Factorii biologici influenţează procesul de humificare (oxidarea lenta a substanţelor vegetale moarte), generând humusul, conţinând din acizi organici ce ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental.

Solurile au culori diferite :
- roşii cărămizii : în zonele calde cu anotimp secetos ;
- negre : in ţinuturile temperate ;
- albaştrii : in ţinuturile subpolare;

Solul e o vastă uzină a naturii, care produce o mare cantitate de biomasă folosită ca hrană de o parte din vieţuitoare, inclusiv de om. Este cel mai important mijloc de producţie pentru agricultura si silvicultura . Este tot mai mult influenţat de om. Asupra solului intervenţiile antropice pot produce modificări însemnate.