Roma

Trimis la data: 2002-06-16 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 10280
Autor: Zina_Tora Dimensiune: 314kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Potrivit tradiţiei, Roma a fost întemeiată în anul 735 î.e.n. de Romulus şi Remus; însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează, potrivit materialelor arheologice, de prin secolul al X-lea î.e.n. De la sfârşitul secolului al VI-lea î.e.n., Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane, iar din secolul I î.e.n. al Imperiului roman.

Potrivit traditiei, Roma a fost întemeiata în anul 735 î.e.n. de
Romulus si Remus; însa cea mai veche asezare descoperita aici dateaza,
potrivit materialelor arheologice, de prin secolul al X-lea î.e.n. De
la sfârsitul secolului al VI-lea î.e.n., Roma a devenit centru politic
al republicii sclavagiste romane, iar din secolul I î.e.n. al
Imperiului roman. În anul 64, în timpul domniei lui Nero, o mare parte
a orasului Roma a fost mistuita de incendiu. Reconstruita în timpul
Flavilor, Roma a fost marita, mai ales sub împaratii Traian, Adrian si
Caracalla. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330),
împartirea imperiului (395), caderea imperiului roman de apus (476) si
migratiunea poparelor au dus la decaderea orasului.

Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice si mai mari state
ale lumii antice. Cea mai veche perioada din istoria Romei este
cunoscuta în istorie sub denumirea de ,,perioada regalitatii", care ar
fi durat, potrivit traditiei, aproximativ doua secole si jumatate
(753-509 Î.C.). Organizarea sociala a Romei în aceasta perioada era
democratia militara; locuitorii Romei (populus romanus) erau împartiti
în trei triburi a cate zece curii, fiecare curie având cate zece
ginti. Principalele institutii ale statului roman incipient erau
adunarea batrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia
curiata), care alegea pe toti magistratii si regele (rex), ales de
adunarea poporului. În cursul evolutiei sale din aceasta perioada
populatia Romei s-a împartit în patricieni (aristocratia gentilica) si
plebei (reprezentanti ai triburilor aservite), amândoua categoriile
fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipienta, având un
caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o
perioada de dominatie politica etrusca, care a influentat traditia,
institutiile politice si arhitectura secolelor urmatoare.

La sfârsitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit traditiei romane în
anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regala
fiind înlocuita prin aceea a doi magistrati, numiti la început
praetori, iar apoi consuli, alesi dintre patricieni, de catre adunarea
poporului. Senatul, alcatuit din patricieni, a devenit organul suprem
al puterii în republica romana, dând acesteia un caracter net
aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III
Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele
organizarii statului roman în forma cunoscuta de istorie. Principalul
continut al istoriei interne a statului roman în perioada republicana
timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru pamânt si
pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni si
plebei încheiata în 287 Î.C. a dus la importante modificari în
structura sociala a statului roman; populatia libera a Romei s-a
împartit în caste (ordines), în fruntea carora era noua aristocratie
(nobilitas), alcatuita din vârfurile patriciene si plebeiene.

În a doua jumatate a secolului al V-lea Î.C., Roma dispunând de o
excelenta organizare militara, a initiat o politica expansionista în
Latium, apoi în Italia. În urma razboiului cu coalitia oraselor latine
(340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium si a razboaielor cu
samnitii (343-341, 327-304 si 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga
Italie centrala de pe ambii versanti ai Apeninilor. Dupa cucerirea
Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu orasele grecesti din
sudul Italiei. În urma razboiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275
Î.C.), si a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toata
Italia de sud.

Dupa ocuparea Italiei si organizarea ei din punct de vedere politic,
social-economic si administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de
cele ale Cartaginei. Lupta pentru suprematie în bazinul mediteranean a
dus la cele trei razboaie denumite, razboaie punice. În urma primului
razboi punic, Roma a obtinut Sicilia, dar forta economica, politica si
militara a Cartaginei ramânea aproape intacta. În cursul celui de-al
doilea razboi punic armata cartagineza, condusa de Hanibal, a invadat
Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul
Trasimene si mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborata
de Fabius Cunctator, precum si campaniile din Spania si Africa conduse
Publius Cornelius Scipio, au hotarât soarta razboiului; Cartagina a
suferit o grea înfrângere la Zama si a pierdut în favoarea Romei toate
posesiunile de peste mari. În urma celui de-al doilea razboi punic
Roma a obtinut hegemonia în bazinul apusean al Marii Mediterane si
si-a îndreptat atentia spre rasarit (unde ocupase Iliria). În urma a
trei razboaie Macedonia a fost înfrânta si supusa. Dupa înfrângerea
unei mari rascoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost
transformata în provincie romana, iar în 146 Î.C., dupa înfrângerea
rascoalei Ligii Aheene orasele grecesti au fost subordonate provinciei
romane Macedonia. În acest timp, Cartagina s-a refacut din punct de
vedere economic; un nou razboi, al treilea razboi punic (149-146
Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei
(care a fost darâmata si includerea teritoriilor acesteia în provincia
romana Africa.

Dupa consolidarea stapânirilor în provincia Balcanica si dupa
zdrobirea Cartaginei, romanii au început ofensiva pentru cucerirea
teritoriilor asiatice. În 129 Î.C., regatul Pergamului si posesiunile
sale au fost transformate în provincie romana; aceeasi soarta a
împartasit-o Bithynia în 75 Î.C.. În Asia Mica ramânea liber regatul
Pontului, care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a
închegat în jurul lui o vasta uniune politica îndreptata împotriva
Romei. În urma a trei razboaie Roma a înfrânt pe Mitridate, ocupând
toate teritoriile stapânite sau controlate de acesta. Profitând de
puternica criza politica a statelor elenistice, romanii au înfrânt si
au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63
Î.C.) si statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î.C.), Roma împunându-si
astfel hegemonia si în bazinul rasaritean al Marii Mediteraneene.

În secolele II-I Î.C., ca urma a transformarii Romei într-un mare stat
maritim, s-au dezvoltat comertul, capitalul financiar si camataresc si
a crescut rolul cavalerilor în viata politica si sociala a statului.
Spre sfârsitul secolului I Î.C. Roma devenise unul dintre cele mai
mari si mai puternice state ale lumii antice. Cresterea imensa a
numarului de sclavi în urma razboaielor de cucerire si introducerea pe
scara larga a muncii acestora în productie au marcat generalizarea
modului de productie sclavagist la Roma. Consecintele principale ale
acestui fapt, eliminarea treptata a producatorilor liberi,
concentrarea pamântului si formarea latifundiilor, precum si ascutirea
contradictiilor sociale au provocat o larga miscare sociala pentru
înfaptuirea unei reforme agrare, condusa de fratii Caius si Tiberius
Gracchus. În secolele II-I Î.C. au avut loc puternicele rascoale ale
sclavilor din Sicilia si rascoala condusa de Spartacus. În acelasi
timp s-au rasculat si aliatii italici ai Romei care, desi înfrânti au
obtinut cetatenia romana. Miscarea sociala a gracchilor, rascoalele
sclavilor, razboiul aliatilor, complotul lui Catilina au fost semne
ale crizei politice si sociale. Încercând sa rezolve criza,
conducatorii armatei, ai cavaleriei si ai plebei, Pompei, Crassus si
Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î.C.). Lupta pentru
putere a luat forme ascutite. Dupa ce în 52 Î.C. Pompei a fost ales
consul fara coleg, instituind în fapt dictatura, Cezar a trecut
Rubiconul (49 Î.C.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia, a
ocupat întreaga Italie, l-a înfrânt pe Pompei si pe partizanii
acestuia devenind conducator unic al statului roman. Senatul l-a numit
pe Cezar dictator pe termen nelimitat, tribun pe viata si cenzor.
Reformele înfaptuite de Cezar au netezit calea instaurarii imperiului.
Lupta pentru putere, care a continuat si cu mai multa violenta dupa
asasinarea ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles