Romania in al doilea razboi mondial

Trimis la data: 2005-04-04 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 12642
Autor: Mirela muresan Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Agravarea situatiei internationale in a doua jumatate a anului 1939 a afectat serios si tara noastra. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primit la Bucuresti cu foarte mare neliniste, iar la 1 septembrie 1939, cand a izbucnit razboiul, Romania s-a declarat neutra. Asasinarea primului ministru Armand Calinescu de catre legionari, la 21 septembrie 1939, a complicat si mai mult lucrurile. Carol al II-lea a ordonat o represiune sangeroasa a miscarii legionare. Dupa infrangerea rapida a Poloniei, succesele militare ale Germaniei au continuat si in prima jumatate a anului 1940. Capitularea Frantei in vara anului 1940 a dus la prabusirea sistemului de aliante externe ale Romaniei.
Raporteaza o eroare

ROMANIA IN AL DOILEA

RAZBOI MONDIAL

Agravarea situatiei internationale in a doua jumatate a anului 1939 a
afectat serios si tara noastra. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost
primit la Bucuresti cu foarte mare neliniste, iar la 1 septembrie
1939, cand a izbucnit razboiul, Romania s-a declarat neutra.
Asasinarea primului ministru Armand Calinescu de catre legionari, la
21 septembrie 1939, a complicat si mai mult lucrurile. Carol al II-lea
a ordonat o represiune sangeroasa a miscarii legionare. Dupa
infrangerea rapida a Poloniei, succesele militare ale Germaniei au
continuat si in prima jumatate a anului 1940. Capitularea Frantei in
vara anului 1940 a dus la prabusirea sistemului de aliante externe ale
Romaniei. Situatia s-a agravat, deoarece Stalin s-a hotarat sa puna
imediat in aplicare planul de anexari teritoriale pe seama statelor
invecinate. Ungaria si Bulgaria, apropiindu-se mai devreme de
Germania, sperau sa obtina si ele modificarile teritoriale pentru care
facusera multa propaganda.

In primavara anului 1941 Romania a refuzat sa participe la agresiunea
nazista contra Iugoslaviei si Greciei. La finele lui 1941 si inceputul
anului urmator a intervenit starea de razboi cu Marea Britanie,
Statele Unite ale Americii si aliatii lor, pe fondul participarii tot
mai intense a tarii noastre la Razboiul din Rasarit. Romania lua parte
la razboi pentru a obtine eliberarea teritoriilor romanesti ocupate in
1940 de catre sovietici. La 30 noiembrie 1941, guvernul britanic a
adresat, prin intermediul legatiei sale de la Bucuresti, un ultimatum
autoritatilor antonesciene, prin care cerea ca, pana la 5 decembrie,
sa opreasca operatiile militare pe frontul impotriva U.R.S.S. In
raspunsul sau Ion Antonescu a reamintit Londrei ca, prin participarea
sa la razboi, Romania urmarea doar « legitima aparare in fata
agresiunii ruse inceputa in 1940 ». La 6 decembrie 1941 a intervenit
starea de razboi intre Romania si Marea Britanie. Intr-o scrisoare,
Ion Antonescu afirma ca « Romania primeste aceasta provocare, avand
credinta nazdruncinata ca luptand impotriva comunismului slujeste nu
numai crezul national...dar... civilizatia insasi de care Marea
Britanie nu poate fi straina ». Intre 8 si 11 decembrie 1941 i-au
declarat razboi tarii noastre si Canada, Noua Zeelanda, Australia,
Uniunea Sud-Africana. La insistentele Germaniei, Romania a declarat
razboi Statelor Unite ale Americii la 12 decembrie 1941, dar raspunsul
american nu a survenit decat in iunie 1942.

La 12 iunie 1941 generalul Ion Antonescu a fost invitat de Hitler la
Munchen, unde i s-a prezentat planul de operatii militare Barbarossa,
ce avea drept scop distrugerea Uniunii Sovietice. La 22 iunie 1941
Romania a luat parte, alaturi de Germania si aliatii sai, la atacul
contra statului sovietic. La chemarea lasata de general : « Va ordon :
treceti Prutul ! », armata romana a intrat in razboi pentru a readuce
la trupul tarii provinciile smulse de sovietici in vara tragica a
anului 1940 - Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei. Pe
frontul de sud actionau Armata a 3-a Romana (generalul Petre
Dumitrescu) si Armata a 4-a Romana (generalul Nicolae Ciuperca)
alaturi de Armata 11 germana, comandata de generalul Eugen von
Schobert. Au mai participat Aeronautica cu 672 de avioane si Marina
Militara cu 39 nave de lupta.

Avand ca soport dorinta de a-I elibera pe fratii din Basarabia si
Bucovina de Nord, militarii romani au luptat cu eroism, asa incat, in
5 iulie 1941, a fost eliberat orasul Cernauti, iar la 16 iulie, orasul
Chisinau. In aceste lupte armata noastra a inregistrat 4 112 morti, 12
120 raniti si 5 506 disparuti. La 27 iulie 1941 teritoriile romanesti
rapite de U.R.S.S. au fost reintegrate in granitele Romaniei, armatele
noastre atingand linia Nistrului pe toata lungimea granitei.

Dupa eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord, s-a pus intrebarea :
« Pana la Nistru sau si dincolo ? » La 18 iulie 1941, Iuliu Maniu,
presedintele Partidului National Taranesc, dupa ce aprecia actiunile
armatei romane pana la Nistru si-l asigura pe generalul Ion Antonescu
de recunostinta « vesnica » a tarii, specifica : « Trebuie sa crutam
armata noastra pentru scopurile noastre romanesti, care sunt multe si
mari si de tragica actualitate pentru foarte apropiate vremuri ».

La 6 august 1941, in cadrul intrevederii cu Ion Antonescu de la
Berdicev (Ucraina), Hitler I-a cerut ca Armata Romana sa actioneze pe
directia Odessa - Peninsula Crimeea. Totodata, a incredintat Romaniei
administratia Transnistriei. La 21 august Ion Antonescu a fost ridicat
la gradul de maresal al Romaniei. Fortele miliate romanesti au
desfasurat, ulterior, lupte grele la Odessa, in Crimeea si Caucaz. In
confruntarile de la Odessa, Armata a 4-a Romana a pierdut aproape 18
000 soldati, a inregistrat cca. 11 400 disparuti si 63 300 raniti.
Orasul a fost cucerit la mijlocul lunii octombrie 1941, dupa care
unele unitati au fost retrase in tara pentru refacere. In iulie 1942 a
fost cucerit Sevastopolul.

La 25 iunie 1942, Rene Wech, ministrul Elvetiei la Bucuresti, aprecia
ca pierderile armatei romane in Rasarit erau de 6 000 ofiteri, 2 600
subofiteri si 149 000 soldati, din care 70% erau totusi recuperabili.
In cadrul inclestarii de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943),
26 divizii romanesti au luptat alaturi de fortele Axei. Ele au
inregistrat insa grave pierderi - 156 000 morti, disparuti si
prizonieri. Armata a 3-a Romana s-a aflat in incercuire alaturi de
trupele germane, italiene si maghiare. In anii 1943 - 1944, fortele
romane au sustinut, in continuare, lupte grele in Cuban, pentru
apararea Crimeei si Basarabiei.

Continuarea razboiului dincolo de Nistru a complicat si relatiile cu
Anglia si Statele Unite ale Americii cu care Romania a intrat in stare
de razboi in decembrie 1941 si respectiv iunie 1942. Desi Antonescu a
declarat ca nu se afla in razboi decat cu Rusia, antrenarea tarii
dincolo de Nistru a avut consecinte grave pentru poporul roman, atat
in momentul razboiului cat si in perspectiva. In martie 1944, trupele
rusesti au atins Nistrul, iar la inceputul lunii aprilie au patruns in
nordul Moldovei. Pana la aceasta data Romania pierduse deja aproape 1
million de oameni in razboi. Era evident ca Germania nu mai putea
castiga razboiul, iar Romania trebuia sa gaseasca solutia salvarii
sale.

Tratativele diplomatice pentru iesirea tarii din razboi si alaturarea
la coalitia Natiunilor Unite Antifasciste

Soarta Romaniei in conditiile unui razboi de asemenea proportii a
preocupat fortele politice romanesti, atat cele din opozitie cat si pe
maresalul Ion Antonescu. Liderii partidelor national-taranist si
liberal se aflau inca in vara anului 1941 in contact cu britanicii din
Orientul Mijlociu, iar maresalul, pe langa promisiunile facute lui
Hitler ca va merge pana la capat cu Germania, nu a exclus
eventualiatea iesirii Romaniei sin razboi.

Cu iesirea lui Ion Antonescu, ministru de externe Mihai Antonescu a
contactat pe diplomatii italieni, propunand o « Axa latina » care sa
se opuna Reichului german. Incepand cu august 1941 si pana in ianuarie
1943, ministrul de externe roman a insistat pe langa G. Ciano,
omologul sau ialian, sa incheie, separat, pace cu puterile
occidentale. Planul n-a fost agreat de Mussolini, iar Ciano a fost
schimbat din functie. Atentia s-a indreptat atunci spre tarile neutre,
incercandu-se contacte directe cu reprezentantii deplomatici
occidentali. Mihai Antonescu a sondat « terenul » la Berna, Vatican,
Lisabona, Madrid, Ankara. Aceste tatonari erau sortite esecului,
deoarece S.U.A. si Anglia hotarasera, in ianuarie 1943, cu ocazia
Conferintei de la Casablanca, sa nu angajeze negocieri cu statele Axei
si satelitii lor, ci sa le impuna formula « capitularii
neconditioane », o formula care va contribui la abandonarea Estului
european in zona de influenta sovietica. De altfel, englezii, luand
act de actiunile diplomatice ale Romaniei, au recomandat ca, aceste
contracte sa fie facute, in primul rand, cu U.R.S.S., cea mai
interesatain iesirea romanilor din Axa. De acum inainte, negocierile
noastre se vor lovi de aceasta « formula » ce includea prioritatea
Moscovei, stiindu-se bine care era pozitia lui Stalin privind
frontierele noastre estice.

Pe de alta parte, s-au intensificat si contactele opozitiei democrate
cu anglo-americanii la sfarsitul anului 1942 si inceputul lui 1943.
Astfel, Iuliu Maniu a trimis Londrei mai multe memorii, dar a primit
acelasi raspuns, cum ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.