Romantismul

Trimis la data: 2003-02-12 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 9807
Autor: Narcisa-Valentina Dimensiune: 1417kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Romantismul se afirmă limpede, în literatura romînă, în preajma anului 1830 şi domină mişcarea literară pînă apromaximativ în al optulea deceniu al veacului trecut, cînd, pune realismul, aceasta disputînduţşi întîietatea în viaţa litarară cu romantismul care, prin Eminescu îndeosebi, prin Macedonski, în parte Dealvrancea, Vlăhuţă, Duiliu zamfirescu (prin nuvele, romane de la început şi, în parte, poiezia sa), prin unii scritori de la Contemporanul sau în descendenţa Contemporanului (Păun-Pincio, Traian Demetrescu ş.a.), continuă a se menţine foarte puternic, prelungindu-se şi în veacul XX.
Raporteaza o eroare

0x08 graphic

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

REFERAT

La limba si literatura româna

PE TEMA:

ROMANTISMUL

Efectuat de Butnaru Victor

Economie generala 223

CHISINAU 2002

O PERIODIZARE A

ROMANTISMULUI ROMÂNESC

Romantismul se afirma limpede, în literatura romîna, în preajma anului
1830 si domina miscarea literara pîna apromaximativ în al optulea
deceniu al veacului trecut, cînd, pune realismul, aceasta
disputîndutsi întîietatea în viata litararacu romantismul care, prim
Eminescu îndeosebi, prin Macedonski, în parte Dealvrancea, Vlahuta,
Duiliu zamfirescu (prin nuvele, romane de la început si, în parte,
poiezia sa), prin unii scritori de la Contemporanul sau în descendenta
Contemporanului (Paun-Pincio, Traian Demetrescu s.a.), continua a se
mentine foarte puternic, prelungindu-se si în veacul XX. Perioada
cuprinzînd sfîrsitul veacului XVIII-lea si primele decenii ale
veacului urmator, perioada de tranzitie spre epoca moderna, e dominata
de activitatea Scolii ardelene, în Transilvania, de cea a poietilor
Vacaresti, a lui Conachi, urmata de a lui Munteanu, Gh. Asachi,
Iordachi si Dincu Golescu s.a. în Principate. Orientarea dominata în
poiezie, latura cea mai importanta a creatiei literaredin epoca e
clasicasi neoclasica.

O conceptie noua si o sensibilitate diferita se resimt spre 1830, în
miscarea literara, în poiezie în primul rînd, odata cu aparitia noilor
generatii de svriitori, formati, cum se exprima Aleco Ruso, "în larma
ideilor noi". Orientarea clasica, deocamdata, nu e înlaturata. Ea se
mentine pîna tîrziu - spre 1848 si, pe unele sectiuni, si dupa aceea -
prin scriitori mai vîrstnici (Conachi, Iancu Vacarescu, V.Pogor,
Mumuleanu, Asachi s.a.) care continua sas scrie si care ramîn, dincolo
de unele foarte superficiale "contaminar" ale noului curent, fideli
structurii si formatiei lor esentiale. Chiar scriitorii tineri,
reprezentînd noul "val" - un Heleade Radulescu, Gh. Alexandrescu,
Boltineanu - oscileaza scriind deopotriva opere clasice si romantice.
Contribuie la asta traditia culturii noastre, precum si dezideratele
istorice ale culturii romînesti. Traditiile umaniste, interesul pentru
istoria si cultura latina sunt foarte vii la intelectualii români,
începînd de la cronicari, între ei mai culturali ca Miron Costin,
stolnicul Constantin Cantacuzino, Nicolaie Milescu, ori Dimitrie
Cantemir, preocopati a dovedi a dovedi obîrsia romana a poporului
romîn, continuati, în epoca premergatoare curentului romantic, de
Scoala ardeleana si de elevi ai acesteia , deveniti mari dascali,
cititori cu mare influenta asupra miscarii de trezire a constiintei
sociale si nationale, în primele decenii ala veacului trecut : Gh.
Lazar , Ion Heleade Radulescu s.a. educatia pe care o dadeau acesti
mari dascali si pe care au imprimat-o, pentru multe decenii,
învatamîntului românesc fondat de ei, urma sa formeze o înalta
constiinta civica, demna de traditia stabunilor romani si de urmasii
acestora, voievozii eroi, care au luptat dea, de-a lungul secolelor,
sa apere demnitatea si sibertatea tarii. Aceste tradisii pentru
cultura si istoria si cultura latina i se adauga faptul ca timp de mai
bine de un secol, în epoca domniilor fanariote, cultura oficiala la
curtea domnilor era din Principate si în rîndurile boierimii era a
fost cultura greaca, întretinuta si stimulata de academiile grecesti
din Bucuresti si Iasi, cele mai înalte institutii de învatamînt din
sud-estul Europei. La Colegiul Sf. Sava, precum si la Academia
Mihaileana, cele mai importante scoli din tarile române, în epoca
Regulamentului Organic, traditia limbii si a culturii latine, a
interesului pentru cultura greceasca, pentru limba si literatura
clasica franceza se mentine în ansamblul national a învatamîntului.
Orientarea, în ce priveste predarea literaturii, era net neclasica. În
literatura srabunilor romani, ca si cea a Eladei, ca si în clasicismul
francez, ei puteau gasi exemple stimulatoare, de pozitie critica fata
de rîndurile si moravurile contemporane, la fel ca în romantismul
contestatr. Dealtfel, noua directie în miscarea miscarea literara e
preocopata nu de a rasturna niste dogme teoretice - precum la
romanticii francezi, depilda - proclamînd libertatea de creatie, desi
astfel de tendinte n-au lipsit si asupra lor. Nazuinsa principala a
romancierilor români, în epoca pre- si pasoptista, e de a crea o
literatura originala, româneasca, expresie a vietii poporului român,
cu obiceiurile si cu tradisiile acestuia, cu aspiratiile sale vitale
spre unitatea si independenta nationala, spre progres si civilizatie.
Aceste aspiratii sunt vizibile în Principate, în ultima perioada
adomniilor fanriote , cînd, sub presiunea tendintelor care se
manifesta tot mai larg în opinia publica, se înfiinteaza, sub
conducera lui Asachi si a lui Gh. Lazar, primele scoli mai înalte
românesti, au loc primele reprezentari teatrale în limba româna.
Evenimente, cu larg ecou în epoca, au un un puternic rol stimulator în
actiunea de emancipare nationala si sociala care rabufneste exploziv,
la 1821, ducand la înlaturarea regimului fanariot si la reîntronarea
domniilor pamîntene si care continua, dupa o scurta perioada de cîtiva
ani, de relativ acalmie, intensificîndu-se îndeosebi dupa 1843, odata
cu plecarea trupelor straine si reîntroducerea administratiei
romînesti întrerupta timp de sase ani, în timpul si dupa razbuiul
ruso-turc. În acest timp se pune bazele presei în limba româna si,
dupa 1833,odata cu înfiintarea Societatii Filarmonice si, în cadrul
ei, a conservatorului, a miscarii teatrale românesti, care, dupa 1834,
cunoaste, în Tara Româneasca mai ales, o scurta perioada de
însufletire învioratore ce se continua dupa 1840 în Moldova, cînd
directia teatrului este încredintata triumviratului Alexandri,
Kogalniceanu si Negruzzi.

Spre 1830 romantismul se afirma deschis în literatura româna din
Principate. El e marcat de elegii, în nota lamartiniana, scrise de
Crîlova (Înserare), Grigore Alexandrescu (Adio la Tîrgoviste,
Meditatie), Heliade Radulescu (Dragele mele umbre, O noapte pe ruinile
Tîrgovistei), de meditatii influentate de Young (Bolliac), ori Volney
(Crîlova, Alexandrescu, Heliade). Se manifesta interes pentru
Lamartine, ale carui Meditatii poetice sunt traduse si publicate în
volum de Heliade la 1830 si, sporadic, de Gh. Alexandrescu si care
influenteaza poezia tînara româneasca din aceasta perioada.tentatia
naturii, descrisa somptuos, melancolica grava si solemna, cu versul
muzical desfasurat larg, în cadenta de orga, toate lamartiniene, au o
mare atractie pentru tineriim români, dar ei se elibereaza de aceasta
influentape masura ce se maturizeaza ca cetateni si ca artisti. Spre
1835 necesitatea orientarii miscarii literare în directia marilor
idealuride libertate si unitate nationala începe de fi rostita ca un
deziderat fundamental. În prefata unei traduceri Treizeci de ani sau
viata unui jucator de carti, C.Negruzzi exprima dorinta de a vedea
reprezentete pe scenele tarii, în locul lui Polcinel si Arlechin,
"virtutile si eroicestele fapte ale Stefanilor si Alexandrilor".
Ideea, reluata de Dacia literara, este integrata unui program mai larg
urmarind coordonarea miscarii literare de pe întreg teritoriul vechii
Dacii, crearea unei literaturi cu adevarat originale, inspirate din
traditiile istoriei eroice a natiunii, din obiceiurule acesteia,din
frumusetile naturii ale tarii. Înteleasac literatura în acest spirit,
traducerile si imitatiile, tot ce nu aveu legatura cu viasa spiritului
român, erau repudiate, ca "ucigatoare a gustului original". Realizarea
unitatii nationale prin cultur,prefigurînd unitatea politica, era o
nazuinta fundamentala, exprimata în titlul revistei si, raspicat, în
articolul-program. Programa revistei, pe care-l putem considera primul
manifestant romantic românesc este reafirmat de aproape tote revistele
literare importante din epoca: România viitore, Junimea româna,
România literara, revista româna. Meditatia romantica, cu poza
poetului melancolic si pesimist, influentata de Lamartine, afiseata cu
ostentatie, devine, la un Grigore Alexandrescu, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.