Sacrul si Profanul

Trimis la data: 2002-06-21 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 143 Nota: / 10 Downloads: 5249
Autor: Andrei Popescu Dimensiune: 103kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
MIRCEA ELIADE (Bucuresti, 28 februarie 1907 — Chicago, 22 aprilie 1986) a facut studii de filozofie la Bucuresti, încheiate cu o teza despre filozofia Renasterii (1928) si la Calcutta, India (decembrie 1928–decembrie 1931). Îsi sus¡ine doctoratul în filozofie, la Bucuresti, cu o lucrare asupra gîndirii si practicilor yoga (1933). Între anii 1933 si 1940, simultan cu o intensa activitate teoretica, beletristica si publicistica, ¡ine cursuri de filozofie si de istoria religiilor la Universitatea din Bucuresti.

Mircea ELIADE, SACRUL ŞI PROFANUL, Humanitas, 1995
MIRCEA ELIADE (Bucureżti, 28 februarie 1907 — Chicago, 22 aprilie 1986) a fĺcut studii de filozofie la Bucureżti, încheiate cu o tezĺ despre filozofia Renażterii (1928) żi la Calcutta, India (decembrie 1928–decembrie 1931). Îżi susˇine doctoratul în filozofie, la Bucureżti, cu o lucrare asupra gîndirii żi practicilor yoga (1933). Între anii 1933 żi 1940, simultan cu o intensĺ activitate teoreticĺ, beletristicĺ żi publicisticĺ, ˇine cursuri de filozofie żi de istoria religiilor la Universitatea din Bucureżti. În timpul rĺzboiului, este atażat cultural al ambasadei României la Londra (1940–1941) żi al legaˇiei române de la Lisabona (1941–1945).
Din 1945 se stabileżte la Paris, unde predĺ istoria religiilor, întîi la École Pratique des Hautes Études (pînĺ în 1948), apoi la Sorbona. Invitat în S.U.A., dupĺ un an de cursuri ˇinute ca Visiting Professor pentru „Haskell Lectures“ (1956–1957), acceptĺ postul de profesor titular żi de coordonator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985, Catedra „Mircea Eliade“) a Universitĺˇii din Chicago.
Cronologia operei żtiinˇifice żi filozofice (prima ediˇie a volumelor): Solilocvii (1932); Oceanografie (1934); Alchimia asiaticĺ (1935); Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne (1936); Cosmologie żi alchimie babilonianĺ (1937); Fragmentarium (1939); Mitul reintegrĺrii (1942); Salazar żi revoluˇia în Portugalia (1942); Insula lui Euthanasius (1943); Comentarii la legenda Meżterului Manole (1943); Os Romenos, Latinos Do Oriente (1943); Techniques du Yoga (1948); Traité d’Histoire des Religions (1949); Le Mythe de l’Éternel Retour (1949); Le Chamanisme et les techniques archaďques de l’extase (1951); Images et symboles (1952); Le Yoga. Immortalité et liberté (1954); Forgerons et alchimistes (1956); Das Heilige und das Profane, 1957 (Le Sacré et le profane, 1965); Mythes, ręves et mystčres (1975); Birth and Rebirth, 1958 (Naissances mystiques, 1959); Méphistophélčs et l’Androgyne (1962); Patańjali et le Yoga (1962); Aspects du mythe (1963); From Primitives to Zen (1967); The Quest, 1969 (La Nostalgie des origines, 1970); De Zalmoxis ŕ GengisKhan (1970); Religions australiennes (1972); Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions (1976); Histoire des croyances et des idées religieuses I–III (1976–1983); Briser le toit de la maison (1986).
MIRCEA ELIADE



SACRUL
ŞI
PROFANUL




Traducere de
BRÎNDUŞA PRELIPCEANU
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Aceastĺ lucrare a fost publicatĺ prima datĺ în Rowohlts Deutsche Enzyklopädie,
coordonatĺ de Ernesto Grassi, sub titlul Das Heilige und das Profane
© Rowohlt Taschenbuch Verlag GmbH, Reinbek, 1957
© Humanitas, 1995, pentru prezenta versiune româneascĺ
Traducerea sa fĺcut dupĺ versiunea francezĺ Le Sacré et le Profane publicatĺ la Éditions Gallimard în 1965
ISBN 9732805986
Cuvînt înainte la ediˇia francezĺ
Aceastĺ lucrare a fost scrisĺ în 1956, la sugestia profesorului Ernesto Grassi, pentru o colecˇie de cĺrˇi de buzunar pe care o iniˇiase la editura Rowohlt: Rowohlts Deutsche Enzyklopädie. A fost deci gînditĺ żi scrisĺ pentru marele public, ca o introducere generalĺ în studiul fenomenologic żi istoric al faptelor religioase.
Neam hotĺrît sĺ primim provocarea, încurajaˇi fiind de exemplul fericit al lui Georges Dumézil. Savantul francez publicase în 1949, sub titlul L’Héritage indoeuropéen ŕ Rome (Gallimard) rezultatele cercetĺrilor sale privind ideologia tripartitĺ indoeuropeanĺ żi mitologia romanĺ; cititorul avea astfel la dispoziˇie, sub forma unor lungi citate żi a unor rezumate, esenˇialul din cele żapte volume publicate timp de opt ani.
Succesul lui Dumézil nea îndemnat sĺ încercĺm aceeażi experienˇĺ. Nu se punea problema sĺ facem un rezumat al unora dintre lucrĺrile noastre anterioare, însĺ neam îngĺduit sĺ reproducem anumite pagini żi mai ales sĺ folosim exemple citate żi comentate în alte lucrĺri. Near fi fost użor sĺ dĺm exemple noi în legĺturĺ cu fiecare dintre subiectele tratate (Spaˇiu sacru, Timp sacru etc.). Am żi fĺcuto uneori, însĺ am preferat în general sĺ alegem aceste exemple în documentele folosite înainte, pentru ai da cititorului posibilitatea de a se raporta la o documentaˇie mai amplĺ żi în acelażi timp mai riguroasĺ żi mai nuanˇatĺ.
O asemenea încercare prezintĺ avantaje, dar żi riscuri, lucru de care neau convins diversele reacˇii la ediˇiile acestei cĺrˇi apĺrute în strĺinĺtate. Unii cititori au apreciat intenˇia autorului de ai introduce întrun domeniu imens fĺrĺ ai împovĺra cu o documentaˇie excesivĺ sau cu analize prea tehnice. Alˇii au pĺrut sĺ guste mai puˇin acest efort de simplificare: ar fi preferat o documentaˇie mai bogatĺ, o exegezĺ mai amĺnunˇitĺ. Aceżtia din urmĺ aveau întrun fel dreptate, dar pierdeau din vedere ambiˇia noastrĺ de a scrie o carte scurtĺ, clarĺ żi simplĺ, care sĺ poatĺ trezi interesul unor cititori mai puˇin familiarizaˇi cu problemele fenomenologiei żi ale istoriei religiilor. Tocmai pentru a preveni criticile de acest fel, am notat în josul paginii lucrĺrile în cuprinsul cĺrora diferitele probleme tratate sînt discutate pe larg.
Recitind acest text dupĺ opt ani, am înˇeles żi mai bine cĺ o astfel de întreprindere nażte nelĺmuriri. Încercarea de a înfĺˇiża, pe douĺ sute de pagini, cu înˇelegere żi simpatie, comportamentul lui homo religiosus, żi mai ales situaˇia omului societĺˇilor tradiˇionale żi orientale, nu este deloc użoarĺ. Atitudinea deschisĺ riscĺ sĺ fie luatĺ drept expresia unei nostalgii secrete pentru condiˇia trecutĺ a lui homo religiosus din timpurile strĺvechi, ceea ce nu a stat nicidecum în intenˇia autorului. Am dorit doar sĺl ajutĺm pe cititor sĺ perceapĺ nu numai semnificaˇia profundĺ a unei existenˇe religioase de tip arhaic żi tradiˇional, dar żi sĺi recunoascĺ valabilitatea ca decizie umanĺ, sĺi aprecieze frumuseˇea żi „nobleˇea“.
Scopul nostru nu era de a arĺta pur żi simplu cĺ un australian ori un african nu erau bietele fĺpturi pe jumĺtate sĺlbatice (incapabile sĺ numere pînĺ la 5) pe care ni le înfĺˇiża folclorul antropologic acum mai puˇin de o jumĺtate de secol. Doream sĺ arĺtĺm ceva mai mult: logica żi mĺreˇia concepˇiilor lor despre Lume, a comportamentelor, simbolurilor żi sistemelor lor religioase. Cînd trebuie sĺ înˇelegi un comportament straniu sau un sistem de valori exotice, demistificarea nu este de nici un folos. Este o copilĺrie sĺ afirmi, în legĺturĺ cu credinˇa atîtor „primitivi“, cĺ satul żi casa lor nu se aflĺ în Centrul Lumii. Numai în mĺsura în care accepˇi aceastĺ credinˇĺ, în mĺsura în care înˇelegi simbolismul Centrului Lumii żi rolul acestuia în viaˇa unei societĺˇi arhaice, poˇi descoperi dimensiunile unei existenˇe care se constituie ca atare tocmai pentru cĺ se socoteżte ażezatĺ în Centrul Lumii.
Fĺrĺ îndoialĺ, pentru a pune mai bine în evidenˇĺ categoriile specifice ale unei existenˇe religioase de tip arhaic żi tradiˇional (presupunînd cititorul întrun fel familiarizat cu iudeocreżtinismul żi islamul żi chiar cu hinduismul żi cu budismul), nu am mai stĺruit asupra unor aspecte aberante żi crude, precum canibalismul, vînĺtoarea de capete, jertfele omeneżti, excesele orgiastice, pe care leam analizat de altfel în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare żi de degenerare de care nici un fenomen religios nu a fost cruˇat. În sfîrżit, prin opoziˇia dintre „sacru“ żi „profan“, am înˇeles sĺ subliniem mai ales sĺrĺcirea adusĺ de secularizarea unui comportament religios; dacĺ nam vorbit despre ceea ce omul a avut de cîżtigat din desacralizarea Lumii este pentru cĺ am socotit cĺ subiectul este mai mult sau mai puˇin cunoscut cititorilor.
Existĺ o problemĺ pe care nu am atinso decît prin aluzii: în ce mĺsurĺ „profanul“ poate deveni în sine „sacru“; în ce mĺsurĺ o existenˇĺ radical secularizatĺ, fĺrĺ Dumnezeu żi fĺrĺ zei, poate fi punctul de plecare pentru un nou tip de „religie“? Problema depĺżeżte competenˇa istoricului religiilor, cu atît mai mult cu cît procesul este încĺ în stadiul iniˇial. Se cuvine însĺ sĺ spunem de la bun început cĺ acest proces se poate desfĺżura pe mai multe planuri żi poate avea scopuri diferite. Este vorba mai întîi de consecinˇele virtuale a ceea ce sar putea numi teologiile contemporane ale „morˇii lui Dumnezeu“ care, dupĺ ce sau strĺduit sĺ demonstreze prin numeroase mijloace cĺ toate conceptele, simbolurile żi ritualurile Bisericilor creżtine sînt inutile, par sĺ spere cĺ o conżtientizare a caracterului ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles