Saptamana branzei - Eugen Barbu

Trimis la data: 2010-03-31 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Irina Stere Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cine sa-i tina minte? Bateau vanturile peste locul salbatic, veneau zapezile, duium de omat, apoi primaverile. Zilele treceau, garla. Mai murisera, se imputinau ai vechi, veneau altii. Lumea, ca targul!
Dar erau frumoase locurile alor de le indragisera. Vara da o iarba inalta, drumurile se lateau. Cadeau ploile. Vremea se inasprea. Timpul caciulii. Lucratorii aduceau gaste sa le indoape si porci pentru ingrasat. De sarbatori, nunti si batai, unde cantasera lautarii canta cateodata popa, apoi linistea invaluia din nou curtile pana la Boboteaza, cand venea sfintia-sa cu miruitul. Trecea parintele cu dascalul, dupa obicei. Tot pe atunci bateau finii la usile nasilor cu plocoanele. Muierile tineau prosoapele lucrate in arnici, portocalele si lamiile invelite in foite, iar barbatii, plostile si gastele gatite. Ce de petreceri!

Prin februarie se ardeau gunoaiele si se reparau gardurile. Cerul se subtia. Primavara venea nestiuta. Sub garduri incolteau maracinii. Rapile galbene se umpleau de caini. Erau o ceata: al lui Gogu, al lui Chirica, ai mecanicului, ai lui Stere si d-ai ra capatai, ai gunoierilor. Javrele, cat viteii, nu te-apropiai.

In frunte, ca mergeau ca la nunta, gramada, al tamplarului, flocos si intunecat, numai colti. Adulmecau gunoaiele si cu nasul tot sub coada catelelor din jur. Dulaul rotea ochii la ailalti. Ceata se oprea imprejur. Al lui Chirica, lung ca un castravete si bolau, motaia de-a-n picioarele. Al carciumarului sufla cu limba scoasa. Corciturile olAZtenilor lipaiau langa sef, ca sef era cainele lui Matei! Nu misca unul.

Vinetiul fochistului batea aerul cu coada ridicata. Era lacom. El scormonea pamantul. Mirosise osul, pentru ca os se afla sub laba sa. Toti priveau piezis. Il rupea aschii-aschii si scotea dintr-o data maduva galbena si putreda. Din cand in cand, ridica ochii. Tot nu miscau. Cand dadea iama in gramada insemna ca terminase. Lua unul de blana si-l tarnosea. Iesea tot praful din el, pana-l sangera. Satul, se fudulea privindu-i cum se incaiera pentru ciozvarta ramasa. Plecau pe urma mai departe.

Mahalaua crestea spre Filantropia, si-ntr-acolo apucau, pe sub gardurile negre, pe la gradinile oltenilor, pisandu-le verzele putrezite, apoi se intorceau spre groapa, coborand pe drumul ingust. Se lasau pe malul garlei, unul dupa altul, hamesiti. Gunoierii descarcau sus, pe mal, camioanele, si din fundurile lor se rostogoleau resturi grase. Zavozii se napusteau scormonind. Aveau boturile ascutite si ochii fierbinti de pofta. Nemancati, ca stapanii! Albi, roscati, negri, cu spete mari, urcau malurile. Al lui Chirica ramanea mai in urma. Era beteag de un picior, ca-l prinsesera gradinarii in bostani si-l schilodisera. Din cauza lui era sa se omoare omul cu oltenii intr-o dimineata.

Cainele, caine, daduse prin gardul de maracini si rascolea brazdele. Pandarul de sus, poc! cu pusca de sare, drept in pulpa dulaului, care a luat-o de-a dreptul prin rosii, chelalaind, pana acasa.
Acarul lipea o cratita in curte. Cam aprins, ca era la inceputul saptamanii si el se grijea lunea la Stere, sa-i mearga bine. Cand si-a vazut cainele cu sangele balta sub el, l-au apucat dracii. Animalul isi lingea rana si avea o privire sfarsita, rugatoare. Chirica tinea la al lui ca la un copil. Inca la carciuma mai glumea cu Spiridon: "Ehe, Spiridoane, pai al meu ma cunoaste dupa miros.

Ia sa viu seara nebaut, ce, crezi ca ma mai lasa sa intru in curte? Da de unde! Asta nu-i stapana meu, zice, si ma latra. Pai stapanu meu miroase frumos, a rachiu, da damfuri! De-aia imi beau dorobantul meu. El, cum ma simte, imi iese inainte, la pompa. Da din coada si se bucura..."

Pusca in toata mahalaua Cutaridei n-aveau decat oltenii. A plecat cu fierul incins, plin de cositor, in mana, sa-i ucida. Nu vedea bine inaintea ochilor. Gradina era departe. Al mai mic dintre frati sedea langa un palimar. Dregea o sapa. Chirica a daramat poarta de sarma:
- Ia asculta, ma! Precupetul s-a intors:
- Ba! a mai strigat o data, suflecandu-si manecile.
Veni si celalalt, Victor, cel mare. Era plin de pamant si se uita la ceferist.

- Ce-i? - Va omor!
Si zvarli fierul spre ei. Noroc ca se ferira. Fochistul zbiera cat il tinea gura:
- Saraciilor! Mi-ati omorat cainele, v-arat eu voua! Victor se apropie sa-l impace:
- Asculta...
- Nimic, va bag in spital!

- Dar de ce dracu nu-l legi? indraznise pana la urma si cel mic. Atat i-a trebuit lui Chirica. S-a facut o data galben la fata, de ziceai ca moare. Abia si-a tras sufletul si s-a pus pe tipat:
- Sa va luati calabalacul de aici. Ce, ati inceput sa ne impuscati? Vecinii alergara sa vada ce-i. Pica tocmai atunci si sifonarul. Era plin de troscot si afumat, dupa munci.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles