Sarbatorile la romani - Pastele

Trimis la data: 2003-10-11 Materia: Religie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 18883
Autor: Andrei Curteanu Dimensiune: 71kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cea mai mare, mai insemnata, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, dupa spusele romanilor de pretutindeni, e sarbatoarea Pastelor, Pastele sau Invierea Domnului, pentru ca in aceasta zi “Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”, iar pre cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului si impacandu-l cu Dumnezeu. Ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cand toate in natura invie. Romanii asteapta sarbatoarea aceasta, dupa un post indelungat, cu mare dor si bucurie, si cauta in acelasi timp ca locuintele lor sa fie curate si cu toate pregatirile facute in cea mai buna randuiala

PASTELE

Sărbătorile la Români

Cea mai mare, mai insemnata, mai sfanta si mai imbucuratoare
sarbatoare de peste an, dupa spusele romanilor de pretutindeni, e
sarbatoarea Pastelor, Pastele sau Invierea Domnului, pentru ca in
aceasta zi "Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand
si celor din morminte viata daruindu-le", iar pre cei vii
rascumparandu-i de sub jugul pacatului si impacandu-l cu Dumnezeu. Ea
cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si
mai placut, cand toate in natura invie. Romanii asteapta sarbatoarea
aceasta, dupa un post indelungat, cu mare dor si bucurie, si cauta in
acelasi timp ca locuintele lor sa fie curate si cu toate pregatirile
facute in cea mai buna randuiala .

Barbatii care pana in Joia mare din Saptamana Patimilor lucreaza de
regula la camp, din ziua aceasta raman acasa ca sa o curete si sa se
ingrijeasca de ea, repara gardurile, ara gradina, junghie mieii de
Paste si aduna cele trebuincioase sarbatorii.

Femeile, tot din Joia mare sau cu cateva zile inainte incep a deretica
prin case, a varui, a spala, a rosi ouale, a coace pasca si alte
copturi.

Fetele cele mari precum si multe neveste tinere incep a coase cate o
camasa noua precum si alte haine, ca fiecare sa aiba pentru ziua de
Paste, macar o camasa noua.

Fiecare are partea sa de ocupatie si grija, fiecare cauta a nu ramane
in urma altora, iar sfintele Paste sa-l surprinda ca pe un neom intre
oameni.

Cea mai insemnata coptura pe care o mananca romanii in decursul
sarbatorii Pastelor este pasca, pascuta.

Dupa o legenda din Bucovina pasca se face, pentru ca Iisus inainte de
a fi prins si rastignit pe cruce, zice invataceilor sai, ca pana
atunci au mancat cu toti copturi nedospite si nesarate adica turte sau
azime, de acum inainte vor manca copturi dospite si sarate care se vor
numi paste.

Pasca se face dintr-un aluat bine dospit in care se pune sare si lapte
dulce. Forma este rotunda, grosimea e cel mult de un lat de deget cu
impletituri (sucituri) pe margini si cele de la mijloc in forma de
cruce, care insemneaza crucea pe care a fost Mantuitorul rastignit.
Intre impletituri se pune de regula branza de vaci dulce, framantata
cu ou si zahar, unsa deasupra cu galbenus de ou si impodobita cu
stafide. Pasca se face fie in Joia mare , fie in Sambata mare. In
afara de pasca, cele mai multe romance mai fac si alte copturi ca :
babe, mosi, cozonaci rotunzi sau lungareti (ca sicriul in care a fost
ingropat Iisus), colaci.

Tot de Paste friptura cea mai insemnata este cea de miel, numit mielul
Pastelor sau de purcel, care se frig intregi si care se duc in ziua de
Paste impreuna cu pasca la sfintit. Mielul inseamna Domnul nostru
Iisus, iar in Banat este datina ca oasele si celelalte ramasite ale
acestuia sa se ingroape la un altoi de mar sau par sanatos, anume ca
si familia aceea sa fie tot anul sanatoasa.

Ouale rosii se fac tot in Joia sau Sambata mare. O legenda spune ca :

"Zice ca pe cand se afla Domnul nostru Iisus rastignit pe cruce, Maica
Domnului a luat o cosarca plina de oua si se duse cu dansa la jidovi
si inchinandu-le-o ii ruga sa inceteze a-l chinui si necaji pe Iisus.
Maica Domnului puse cosarca cu oua langa cruce si incepu a plange.
Stand cosarca langa cruce si curgand din mainile si picioarele lui
Iisus sange, in scurt timp o parte din oua se inrosira, ca si cand ar
fi fost vopsite. Domunul Iisus vazand ouale umplute de sange, isi
arunca privirile catre cei de fata si le zise :

- De acum inainte sa faceti si voi oua rosii intru aducere aminte de
rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi !

Dupa ce a inviat Domnul nostru Iisus, Maica Domului a fost cea dintai
care a facut oua rosii si pasca si a dat fiecarui om pe care l-a
intalnit cate un ou rosu si cate o pascuta si i-a zis "Hristos a
inviat!"

Ouale sunt alese cu grija, numai de gaina, se fierb, se pun in
culoare, apoi se lasa la uscat si se sterg cu grasime de porc ca sa
aiba luciu.

Cand canta cocosii de mizul noptii, romanii curati si imbracati, dupa
ce spun rugaciunile, iau pasca pentru sfintire si oua rosii si pornesc
spre biserica.

Sosind preotul in biserica deja plina de lume, intra in altar se
imbraca in ornatele cele mai frumoase, scoate usa imparateasca sau usa
raiului din tatani si o aseaza de o parte langa perete, iese in naos
i-a aerul de la postamentul unde a stat, il scoate afara, inconjoara
cu dansul biserica si il duce apoi in altar pe masa cea sfanta pana
miercuri inainte de Inaltarea Domnului la cer.

Dupa aceea, luand sfanta cruce si sfanta evanghelie, iar epitropii
bisericii luand o cruce mare, praporele si sfesnicele aprinse cu
faclii ies din biserica afara si se aseaza inaintea acesteea, unde se
afla pus analogionul cu icoana Invierii lui Iisus pe dansul.

In urma preotului iese si poporul afara si cantorii bisericii care
canta, avand fiecare cate o lumina de ceara aprinsa in mana..

Preotul incepe a canta tropariul invierii, se trag clopotele si se
bate toaca.

Dupa aceasta intra iarasi cu totii in biserica si preotul continua
actul Invierii, precum si serviciul sfintei liturghii.

In ziua Invierii fiecare ins care i-a parte la Inviere, trebuie sa
aduca cu sine si o lumina, pe care o tine aprinsa in tot timpul
savarsirii sfintei Invieri de catre preot. Dupa Inviere fiecare se
intoarce cu lumina aceasta aprinsa acasa. Dupa ce ajung acasa si
pasesc peste pragul tinzii incep a se inchina, apoi intrand in casa
sting lumina in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii. Dupa ce
fac semnul crucii o sting si o pastreaza apoi peste tot anul, spre a o
ave si a o putea aprinde la intamplari primejdioase la varsari mari de
ape, la grindina sau piatra, la tunet, fulger si trasnet.

Aprizand-o,zic :

Fugiti necurati,

Fugiti, voi spurcati.

De casa noastra

Nu v-apropiati.

Romanii mai intrebuinteaza lumina Invierii spre a afuma vitele cu
dansa.

In ziua Invierii, dupa ce s-a sfarsit sfanta liturgie si anume intre
7-8 dimineata se sfinteste pasca si ce s-a mai adus la biserica.

Dupa sfarsirea Invierii, a leturghiei si a sfintirii pascai, unul sau
doua dintre ouale sfintite se dau preotului, care le-a sfintit, iar
restul se aduce acasa. Sosind acasa toti se pun la masa si gustand mai
intai din pasca din oua si celelalte bucate incep a manca. Dupa ce
s-au saturat de mancat, prind a ciocni cu oua rosii, si anume mai
intai sotii, apoi copii cu parintii si parintii cu celelalte neamuri
si cunoscuti. Facand aceasta, cred ca cei ce ciocnesc unul cu altul se
vor vedea pe lumea cealalta.

In ziua dintai, adica in ziua de Paste se ciocneste numai cap cu cap.
A doua zi, adica luni dupa Paste se poate ciocni si cap cu dos, iar in
cele urmatoare chiar si dos cu dos.

Cel mai mic de ani tine oul cu capul in sus, iar cel mai mare
ciocneste cu oul sau, si anume tot cu capul, zicand : "Hristos a
inviat!", iar cel mic raspunde : "Adevarat c-a inviat!".

In unele parti din Banat este datina a se da in ziua de Paste ca Mosi
de sufletul mortilor : colaci, miel, oua rosii precum si alte bucate
aflate in casa.

In Transilvania cum se zareste de ziua prind a umbla baietii cu oua
rosii pe la neamuri si vecini, iar gazda le daruieste oua rosii si
pascute . Tot aici feciorii cu flori in palarii si fetele frumos
gatite se aduna dupa pranz inaintea bisericii, toti cu oua rosii, unde
rad, glumesc, petrec si ciocnesc impreuna : oua cel tare castiga pe
cel slab.

In Moldova "fetele si flacaii in ziua de Paste se suie in clopotnita
si toaca toata ziua, ca sa creasca canepa frumoasa si moale ca
matasea".

In unele locuri din Bucovina si Transilvania, este datina ca luni dupa
Paste, feciorii sa ude pe fete si baietii pe copile. Iar marti dupa
Paste uda fetele pe feciori si copilele pe baieti. Fetele dupa ce au
fost udate, invita pe cei ce le-au udat la masa, si le dau drept
suvenir cate un ou mai frumos.

In Transilvania a doua zi de Paste, dupa amiaza inainte de vecernie,
credinciosii satului se aduna la Pranzul Pastelor . La acest pranz se
bea si se mananca de sufletul mortilor si se canta felurite cantece
sau versuri ale Invierii:

Dupa ce au stat cei adunati la masa se canta Irmosul de masa, apoi
intra toti in biserica ca sa asiste toti la vecernie, iar apoi merg si
se veselesc pana la inserat la oamenii cei mai alesi.

In cele mai multe comune din Banat, in locul pranzului descris mai sus
este datina ca luni dupa Paste sa mearga preotii cu litia la morminte
si aici sa faca rugaciuni pentru sufletele raposatilor.

Daca Pastele cade la sfrsitul lui Martie si taranii nu au iesit cu
samanta la camp, atunci se duc luni dupa

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles