Sburatorul

Trimis la data: 2002-06-06 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 8503
Autor: Roxana Grigore Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sursa poeziei consta intr-o credinta populara care a generat mitul erotic al Sburatorului. In folclorul romanesc , Sburatorul este o semidivinitate erotica, un demon simbolizand chinurile iubirii . El este conceput ca putandu-se metamorfoza in sarpe, zmeu sau sul de foc spre a patrunde nestiut in casa, unde se transforma intr-un tanar frumos si pasionat, care isi chinuieste victima (fata sau femeie matura), tulburand-o pana la epuizare cu senzatia chinuitoare a dragostei neimplinite.

MILITARU
ROXANA
XI F
SBURATORUL
de Ion Heliade Radulescu

-Comentariu-

Publicata pentru prima oara in 1843, poezia "Sburatorul" , reprezinta capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu.
Sursa poeziei consta intr-o credinta populara care a generat mitul erotic al Sburatorului. In folclorul romanesc , Sburatorul este o semidivinitate erotica, un demon simbolizand chinurile iubirii . El este conceput ca putandu-se metamorfoza in sarpe, zmeu sau sul de foc spre a patrunde nestiut in casa, unde se transforma intr-un tanar frumos si pasionat, care isi chinuieste victima (fata sau femeie matura), tulburand-o pana la epuizare cu senzatia chinuitoare a dragostei neimplinite.In fond el apare in vis, uneori ca semizeu acoperit cu solzi argintii si cu aripi albe pe umeri. Folclorul erotic consacra Sburatorului cantece lirice,farmece, vraji si descantece.
Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieste primii fiori ai iubirii.
"Sburatorul" este o balada , lirismul fiind infatisat sub forma epica. Compozitional, poezia este alcatuita din trei tablouri ce pot fi considerate secvente epice: monologul Floricai, tabloul inserarii (pastel) si dialogul celor doua femei care observa patrunderea Sburatorului in casa fetei. Dramatismul primei parti este atenuat de calmul naturii evocate in pastel si de sclipirile de umor popular din dialogul final.
Pe parcursul poemului se produce gradat trecerea de la psihologic la fantastic, de la cazul particular al sentimentului Floricai la cazul general al unui sentiment si al unei suferinte a varstei adolescentine. Tranzitia se realizeaza prin evocarea unei nopti pline de vraja in care fantasticul devine posibil. Poemul are o constructie circulara, banuiala confuza a Floricai ( "o fi vrun zburator!") fiind confirmata in final de observatia suratelor.
Monologul fetei debuteaza abrupt cu exclamatia Floricai ce atrage atentia mamei asupra suferintelor care o macina: "Vezi, mama, ce ma doare! ". Urmeaza enumerarea unor trairi fizice, a unor suferinte organice pe care fata incearca disperata sa si le explice. Frecventa punctelor de suspensie sugereaza rasuflarea intretaiata, pauzele consacrate cautarii cuvintelor care sa aproximeze chinurile de nespus.
Uimesc senzatiile contrastante, durerea fizica fiind amplificata de incapacitatea exprimarii unor asemenea fenomene antitetice care prevestesc acel "farmec dureros" al poeziei eminesciene, dorul ca stare sufleteasca ambivalenta :
" Un foc s-aprinde in mine, racori ma iau la spate,
Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc!
Ah! inima-mi zvacneste!... si zboara de la mine!
Imi cere... nu-s' ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da;
Si cald si rece, uite, ca-mi furnica prin vine;
In brate n-am nimica si parca am ceva;(...)
Ia pune mana, mama,- pe frunte, ce sudoare!
Obrajii ... unul arde si altul mi-a racit!"
Frecventa exclamatiilor si a adresarilor ("vezi", "mama", "uite", "ma vezi?", "maicuta") , repetitia("si plang, maicuta, plang") accentueaza caracterul oral al monologului si exprima incercarea patetica a fetei de a-i transmite mamei intensitatea suferintei sale, agravata de incertitudine: "Fior, fulger, nesatiu, tremur, foc sunt imagini ale intensitatii. O intensiate provocata de o energie mteriala si desfasurata intr-un regim de neliniste voluptoasa, de nelamurita seductie."( Eugen Simion) Trairile psihice, atat de accentuate incat se manifesta prin plans, sunt concretizate- "Ia pune mana, mama, - pe frunte, ce sudoare!".
O strofa se repeta ca un refren, aparand la mijlocul si la sfarsitul mo- nologului, conferind simetrie textului si marcand dorinta de vindecare cu orice pret. Fata deznadajduita cauta ajutor oriunde. Chinurile sunt atat de mari incat nu are importanta daca alinarea vine de la puterea divina sau de la cea diabolica:
"Oar' ce sa fie asta?... intreaba pe bunica:
O sti vrun leac ea doara... o fi vrun zburator!
Or aide l-alde baba Comana, or Sorica,
Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor."
Limbajul popular -"oar' ce", "alde"- ne introduce credibil in menta- litatea sateasca, in care credinta crestina coexista cu mai vechi practici ma- gice. George Calinescu spunea ca boala necunoscuta a fetei este "explica- bila mitologic si curabila magic". Traditia folclorica prevede impotriva Sbu- ratorului o seama intreaga de leacuri, de la descantece mentionand o fiertura din noua buruieni magice, la ungerea usilor, ferestrelor si hornului cu usturoi , de la infigerea unui cutit in batatura usii, la trasul cu pusca pe horn. Intreaga relatare a fetei e construita pe succesiunea cauza-efect, iluzie- realitate, succesiune sustinuta de utilizarea timpului prezent- "doare", "ard", "am"- si a modurilor indicativ(modul certitudinii) si prezumtiv (modul ipote- zei)- "o sti", "o fi", "mi-or da".
In partea a doua a monologului, cadrul descris de Florica aminteste de decorul natural al idilelor dintre pastori si pastorite din poezia clasica. Dimi- neata devreme fata pleaca "pe potecuta la iarba cole-n crang" , ducand-o la pascut pe Brandusa.Obsesia o urmareste, dominand-o si determinand-o sa piarda notiunea timpului- "Zau, nu stiu cand se duce! ca ma trezesc cand vine". Percepe o natura personificata - " Si simt ca misca tufa, auz crangul trosnind"- ce ii sporeste senzatia de neliniste si incertitudine sugerata de interogatiile si exclamatiile retorice-" Si parc-astept... pe cine? si pare c-a sosit/ (...) Si nu soseste nimeni!... Ce chin nesuferit!". Vantul pare
a-i duce in zbor "scrisul" (cu sensul de "ursitul") si o adiere mangaietoare sopteste cu glas omenesc: "<< Desteapta-te, Florica,/ Sunt eu, vin sa te mangai...>> Dar e un vant usor!".
Monologul ia sfarsit, infatisarea halucinatiei febrile a fetei fiind urmata de vocea poetului. El intervine spre a schita scena in care personajul mut al mamei e parca impietrit de tristete: "Si ma-sa sta pe ganduri, si fata suspina".
In construirea atmosferei folclorice rolul esential il au structurile apartinand limbajului popular: fonetisme populare- "vrun", "oar' ce ", "ici", "colea", "zio"-, un lexic caracteristic- "alde", "manzat' ", "scrisul", "topul"-, prezenta in numar mare a diminutivelor- "vinetele", "potecuta", "ziulita", "raulet", "vantulet".
Partea centrala a poemului reprezinta una dintre primele mari realizari ale pastelului in poezia romaneasca.Este intrerupta jalea fetei de forfota sa- tului, urmata de instalarea gradata a linistii si a calmului ce culmineaza cu creerea momentului prielnic aparitiei Sburatorului.
Astfel, atentia concentrata in prima parte asupra monologului Floricai isi largeste campul de perceptie devenind receptiva la agitatia satului la sfar- situl unei zile de munca. Aceasta agitatie preia parca zbuciumul fetei, ampli- ficand-ul la scara colectivitatii rurale, dar opunandu-i , pe masura ce activi- tatea inceteaza , calmul suprem al naturii. Atenuarea tensiunii lirice de atmos- fera fermecata a noptii pregateste momentul fantastic din final.
Tabloul debuteaza cu o acumulare de imagini auditive care descriu zgomotele domestice , figura poetica mult utilizata fiind inversiunea: "A puturilor cumpeni tipand parca chema"(personificare), "vitele muginde", "in gemete de muma viteii lor striga" ,"Vibra al serei aer de tauri grea murmura".
Zgomotele descresc , lucru evidentiat prin metafora "s-a laptelui fantana / Incepe sa s-auza ca soapta in susur". "Tacere pretutindeni acuma stapaneste " , ea fiind sfasiata doar de cainii desemnati prin metonimia "la- tratorii". Imaginile auditive fac loc imaginilor vizuale , in care luminilor nocturne ale cerului le raspund focurile aprinse de pamanteni, iar cosmosul nu se limiteaza la conditia de peisaj, ci devine purtator de magice semne- steaua avand in credinta populara multiple semnificatii: moarte, nastere, suflet supranatural ce aduce raul- ; alternanta terestru/celest da sentimentului universalitate:
"Incep a luci stele rand una cate una
Si focuri in tot satul incep a se vedea
Tarzie asta-seara rasare-acum si luna,
Si, cobe, cateodata tot cade cate-o stea".
Maretia noptii e subliniata de repetitia "noapte nalta, nalta", vesmantul sau "cel negru, de stele semanat" cuprinzand lumea si transportand-o pe nesimtite in universul bogat al viselor: "Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat".
Introducerea acestei note onirice plaseaza toate perceptiile sub sem- nul ambiguitatii ; nu stim daca ceea ce urmeaza este vis sau realitate, aceasta incertitudine fiind deosebit de favorabila atmosferei fantastice in care totul e imobilizat asteptand parca ceva misterios, atmosfera descrisa cu ajutorul personificarilor:
"Tacere este totul si nemiscare plina;
Incantec si descantec pe lume s-a lasat;
Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina,
Si apele dorm duse, si morile au stat.".
Tranzitia brusca spre cea de-a treia parte a poemului inlocuieste ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles