Scoala clasica engleza

Trimis la data: 2012-04-12 Materia: Engleza Nivel: Facultate Pagini: 22 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Amy amalia Dimensiune: 62kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Adam Smith (1723-1790), ganditor de origine scotiana, cu multiple preocupari stiintifice de factura filozofica si economica, s-a format sub influenta ideilor lui David Hume, fiind bun cunoscator al enciclopedistilor si fiziocratilor francezi. Dintre lucrarile publicate de Adam Smith cele mai importante de mentionat sunt: "Teoria sentimentelor morale" (1759), dar mai ales, "Avutia natiunilor. Cercetare asupra naturii si cauzelor ei" (1776), lucrare fundamentala pentru stiinta economica.

Adam Smith este considerat mentorul scolii clasice engleze datorita faptului ca in "Avutia natiunilor" denumita si "Biblia liberalismului clasic", Smith a reusit sa sintetizeze cele mai importante cunostinte acumulate pana la el in domeniul economic, marcand nasterea economiei politice clasice si fundamentarea teoretica a sistemului economic liberal. Adam Smith este considerat "parintele" economiei politice clasice mai ales datorita acestei lucrari.

Adam Smith a acordat o mare atentie in "Avutia natiunilor" bogatiei si cailor de sporire a acesteia. Pornind de la constatarea ca natiunile moderne sunt mult mai bogate decat popoarele primitive si de la opiniile diferite, uneori chiar opuse, ale predecesorilor sai despre bogatie, Smith si-a propus sa defineasca notiunea de avutie sau bogatie, sa precizeze izvorul ei si sfera de activitate in care poate fi creata si mai ales sa identifice fortele sau factorii care permit sporirea ei. In carte exista opinii care marcheaza o detasare fata de doctrina mercantilista.

Adam Smith critica viziunea mercanitilista si fiziocrata despre bogatie, considerand ca prima este total gresita iar a doua este unilaterala. El a sesizat ca puterea economica a statului depinde de puterea economica a natiunii. De aceea el si-a indreptat atentia spre imbogatirea natiunii in timp ce mercantilisti si fiziocratii au incercat sa imbogateasca statul.

Conceptul de bogatie este mai larg la Smith decat la predecesorii sai, respectiv mercantilistii care identificau bogatia cu banii si fiziocratii, care considerau creatoare de bogatie doar agricultura. Pe langa pamant, el considera munca si capitalul drept factori creatori de bogatie. Adam Smith a fost preocupat de definirea avutiei, mai ales sub aspectul naturii si cauzelor ei.

El sustine ca bogatia consta in bunurile necesare pentru traiul oamenilor, iar izvorul ei este munca anuala a oricarei natiuni, ca bogatia se compune atat din produsul imediat al acestei munci, cat si din ceea ce cumpara cu acest produs de la alte natiuni.

Sfera in care se crea bogatia nu se limita la comertul exterior, cum credeau mercantilistii, sau agricultura, cum sustinea fiziocratii, ci cuprindea toate ramurile de activitate economica folositoare oamenilor, mai exact toate ramurile productiei de bunuri.

In conceptia lui Smith, sporirea sau cresterea bogatiei depinde, dupa parerea lui Smith de "perfectionarea fortelor productive ale muncii", respectiv de doi factori mai importanti:priceperea, indemanarea si chibzuinta cu care este infaptuita munca;raportul dintre numarul celor intrebuintati intr-o munca folositoare (productiva) si cei care sunt intrebuintati munci neproductive.

In legatura cu acesti factori de sporire a bogatiei, Smith analizeaza diviziunea muncii si caracteristicile muncii productive spre deosebire de munca neproductiva. "Avutia natiunilor" incepe chiar cu o prelegere in favoarea diviziunii muncii determinata de tendinta naturala a oamenilor de a face schimb pentru satisfacerea interesului personal. Pentru facilitarea schimburilor, dintr-un instinct colectiv s-a nascut moneda.

Diviziunea muncii in cadrul atelierului sau specializarea lucratorilor in anumite operatiuni este cauza cresterii indemanarii lor si deci, a sporirii volumului de produse obtinute de ei. Pentru a ilustra acest adevar, Smith da ca exemplu manufactura pentru producerea acelor cu gamalie in care intregul proces tehnologic era divizat in 18 operatiuni distincte, executate de tot atatia lucratori sau fiecare lucrator executa cel mult 2-3 operatiuni, avand drept rezultat sporirea productivitatii fiecaruia dintre ei de cateva zeci de ori. Astfel, Smith constata ca productivitatea muncii este mult mai mare in industrie decat agricultura.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles