Scrisoarea I

Trimis la data: 2005-07-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 11476
Autor: Rodica Raicu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
1) Tabloul I C motivul contemplatiei
Cadrul temporal este cel nocturn, acesta fiind timpul marilor revelatii, timp care favorizeaza meditatia, contemplatia: ˇ°Cand cu gem ostenite sara suflu-n lumanare/ Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare.ˇ± Asadar noaptea fixeaza cadrul de factura romantica (noaptea este sugerata in spatiul uman prin lumanarea aprinsa, iar in saptiul exterior, prin prezenta lunii).

SCRISOAREA I
de Mihai Eminescu


Apare in anul 1881, la 1 februarie, e publicata in revista ˇ°Convorbiri literareˇ± si apartine ciclului de satire intitulat ˇ°Scrisoriˇ±, in care satira sociala se impleteste cu meditatia filozofica.

Tema reflecta cosmogonia (nasterea, evolutia si stingerea universului) si conditia geniului. Aceste aspecte sunt subordonate relatiei omului cu timpul.

Motive
ˇú specifice
timpul bivalent
luna
batranul dascal
geneza (haosul si creatia)
extirectia
ˇú generale
- fortuna labilis
- fugit irreparabile tempus

Structura si semnificatii

1) Tabloul I ¨C motivul contemplatiei
Cadrul temporal este cel nocturn, acesta fiind timpul marilor revelatii, timp care favorizeaza meditatia, contemplatia: ˇ°Cand cu gem ostenite sara suflu-n lumanare/ Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare.ˇ± Asadar noaptea fixeaza cadrul de factura romantica (noaptea este sugerata in spatiul uman prin lumanarea aprinsa, iar in saptiul exterior, prin prezenta lunii). Stingerea lumanarii coincide cu aparitia lunii, care favorizeaza intrarea in spatiul contemplatiei, al visului. In aceasta atmosfera de liniste, se dezvolta antiteza timp uman ¨C timp universal: ceasornicul, care introduce motivul timpului, masoara conditia trecatoare a omului, inclusiv a batranuli dascal. ˇ°Lung-a timpuli carareˇ± constituie timpul universal, etern.
Luna, vesnica asemena timpului universal, este suverana pe cer; ea reflecteaza atat universul cosmic, cat si pe cel terestru si tot ea da masura suferintelor umane: ˇ°Luna varsa peste toate voluptoarea ei vapaie,/ Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate/ De dureri pe care insa le simtim ca-n vis pe toate.ˇ±
2) Tabloul al II-lea ¨C motivul lunii
Luna apare aici ca un astru magic, de adoratie, simbol al puritatii (ˇ°lumina ta fecioaraˇ±), dar si in ipostaza de astru ce strajuieste peste imunitatile pamantului, peste marile pustietati si peste ˇ°miscatoarea marilor singuratateˇ±. Astrul il duce pe cel ramas treaz in aspatiul visarii, in sfera irealului, a oniricului.
Viziunea asupra oamenilor e determinata de ideea egalitatii oamenilor in fata mortii, idiferent de conditia sociala. Destinul uman sta sub semnul fortuna labilis (soarta nestatornica): ˇ°Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii/ Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii;/ La acelasi sir de patimi deopotriva fiind robi,/ fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!ˇ±
Diversificarea umana este imprevizibila si derizorie: Unul cauta-n oglinda de-si bucleaza al sau par,/ Altul cauta in lume si in vreme adevar,/ De pe galbenele file el aduna mii de coji,/ A lor nume trecatoare le insamna pe raboj;/ Iara altu-mparte lumea de pe scandura tarabiiˇ­ˇ±. ˇ°Numele trecatoareˇ± sunt un simbol al efemeritatii lumii. In acest cadru apare imaginea dascalului, a omului de geniu, personaj prin excelenta romantic, alcatuit pe antiteza trup-spirit. Comparat cu eroul mitologic Atlas, condamnand sa sustina bolta cerului ˇ°batranul dascal ilustreaza puterea divina a geniului. De asemenea, se contureaza contradictia romantica dintre imensitatea universului si precaritatea conditiei umane, fragile din punct de vedere fizic, material, dar superioara prin forta spiritului: ˇ°iar colo batranul dascal cu-a lui haina roasa-n coate,/ Intr-un calcul fara capat tot socoate si socoateˇ±. ˇ°Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar/ Asa el sprijina lumea si vecia intr-un numarˇ±.
3) Tabloul al III-lea ¨C cosmogonia ¨C se constituie pe trei secvente lirice: haosul (starea de increat), geneza si extinctia; acest episod are la baza un artificiu romantic ¨C calatoria mentala, imaginara in timp a batranului dascal.
Poetul evoca imaginea universului dinaintea creatiei primordiale; reface poetic imaginea haosului, formuland notiunile filozofice in maniera mitica. Evoca un timp mitic prin sintagma ˇ°la-nceputˇ±. O sursa de inspiratie poate fi ˇ°Imnul creatiuniiˇ± din epopeea indiana ˇ±Rig-Vedeˇ±, care contine idei si sintagme aproape identice: ˇ°Nu era fiinta , nu era nici nefiinta, atunciˇ­ˇ±; in ˇ°Scrisoarea Iˇ±: ˇ°La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta,/ Pe cand totul era lipsit de viata si vointa,/ Cand nu s-ascundea nimica, desi tot era ascunsˇ­/ Cand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns/ Fu prapastie? genume? Fu noian intins de apa?ˇ±
Poetul neaga cunoasterea rationala: ˇ°N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapaˇ± dar si pe cea senzoriala: ˇ°Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vazaˇ±.
Conform vechii filozofii indice, se presupune ca idea preexista materie: ˇ°Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desfaceˇ±.
Atributul acestui cadru este ˇ°eterna paceˇ±.
In toate cosmogoniile, intunericul precede lumina, iar dimensiunile nu exista, ele se creeaza progresiv, fiind cuprinse in neant, in haos; increatul atemporalitatii.
Geneza inseamna trezirea materiei din pacea eterna, trezire care se datoreaza punctului in miscare (ˇ°samburele geneziiˇ± dupa Kant): ˇ°Dar deodat-un punct se miscaˇ­cel intai si singur. Iata-l/ Cum din chaos face muma, iara el devine tatalˇ­/ Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumei,/ E stapanul fara margini peste marginile lumiiˇ­/ De-atunci negura eterna se desface in fasii,/ De atunci rasare lumea, luna, soare si stihiiˇ­ˇ±. La baza creatiei sta un impuls vital; ˇ°punctulˇ± este miscat de o Forta Originara. Creatia se justifica de la sine, dar si prin intermediul dorului. Se dezvolta antiteza dintre planul terestru si cel cosmic, lumea oamenilor fiind minimalizata: ˇ°Iar in lumea asta mare noi, copii ai lumii mici,/ Facem pe pamantul nostrum musuroaie de furniciˇ±. In vastitatea spatiilor, pamantul este locuit de ˇ°microscopia popoareˇ±, oamenii sunt animati de vointa oarba de a trai (Schopenhauer) ¨C ˇ°dorul nemarginit de viataˇ±. Lumea intreaga e ˇ°o clipa suspendataˇ± in oceanul de intuneric; civilizatiile ce se succed pe pamant sunt neinsemnate in raport cu imensitatea spatiilor cosmice.
Gandul batranului dascal calatoreste apoi ˇ°mii de veacuri inainteˇ±, cugetatorul vazand cum intregul univers se stinge. ˇ°Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros/ Cum se-nchide ca o rana printre nori intunecosi,/ Cum planetii toti ingheata si s-azvarl rebeli in spat,/ Ei, din franele luminii si ai soarelui scapti;/ Iar catapeteasma lumii in adanc s-au innegrit,/ Ca si frunzele de toamna toate stelele-au pierit.ˇ±
Poetul insereaza motivul ruinelor, proiectat la scara intregului Univers, peste care se asterne din nou ˇ°eterna paceˇ±. Prabusirea catapetesmei lumii amplifica deceptia poetului asupra destinului uman, neinsemnat in raport cu dimensiunile cosmosului.
4) In tabloul al IV-lea, chiar destinul omului de geniu este supus unei degradari vizibile. Nemurirea ramane pentru batran o iluzie, care este sanctionata prin tonul compatimitor ˇ°o, sarmaneˇ±. Posteritatea ignora valoarea, meritele reale; superioritatea geniului este resimtita ca o grava ofensa. Cei limitati sunt preocupati mai degraba de ˇ°pacatele si vinaˇ± omului de geniu, de cancanurile vietii biografice a acestuia: ˇ°Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult ii va atrage decat tot ce ai gandit.ˇ±
Nimicnicia, zadarnicia actiunii, conducitatea lumii amplifica amaraciunea poetului, pentru ca in fata mortii, indiferent de inegalitatile din timpul vietii, toti sunt egali: Mana care-au dorit sceptrul universal si ganduri/ Ce-au cuprins tot universal incap bine-n patru scanduri.ˇ±
5) Tabloul al V-lea ¨C in acest tablou se revine la cadrul initial, reluandu-se motive precum: luna, imposibila soarta schimbatoare a umanitatii; visul, care atenueaza durerea existentiala, lumanarea, dupa stingerea careia luna ridica ˇ°mii de umbreˇ±.
Luna dezvaluie, alaturi de frumusetile naturii, tristul adevar al identitatii oamenilor cu ei insisi si al tuturor cu omenia intreaga din perspectiva mortii : ˇ±Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii/ Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii!ˇ±
ˇ°Scrisoarea Iˇ± este un poem solemn, grav, o meditatie profunda asupra destinului uman si asupra celui universal.
Limbajul este natural, limpede, expresiile intelectualizate alternand cu limbajul popular.
Poemul este structurat pe o ampla antiteza intre destinul omului comun si cel al omului de geniu, intre spatiul uman terestru si cel universal cosmic.
Plasticitatea ideilor este amplificata prin intermediul figurilor de stil: epitetul (ˇ°voluptoasa vapaieˇ±, ˇ°noapte adancaˇ± etc.), metafora (ˇ°luna tu, stapan-a mariiˇ±), comparatia (ˇ°ca si frunzele de toamna, toate stelele-au pieritˇ±) etc.
Prozodia: masura este ampla, de cinsprezece ¨C saisprezece silabe, ritmul trohaic netinand dinamica ...

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles