Scrisorile eminesciene

Trimis la data: 2007-11-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Mihai-Andrei Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cel mai mare poet român şi unul din marii lirici ai lumii, Mihai Eminescu,s-a născut în 1850 la Botoşani,şi natura Bucovinei e de la început prezentă în opera lui.Copil fiind, ,,padurii cutreieram",vă spune poetul,impresionat de farmecul locurilor natale,evocatoare totodată ale unei istorii naţionale bogate în eroi si fapte de glorie.Înca din anii de şcoală,Eminescu se arata interesat de teatru,poezie,cultură. Mihai Eminescu a creat o opera de proporţii monumentale , în versuri şi proză , publicată parţial în timpul scurtei sale vieţi .

Analizînd “Scrisorile” lui Eminescu ca pe nişte satire, G. Călinescu le raportează la modele clasice (Boileau) si romantice (V. Hugo). El descoperă numeroase poezii si versuri satirice in lirica eminesciana de dinainte de 1883 si explică: “Satiricii de felul lui Boileau sînt de obicei plaţi, fară imaginaţie. Eminescu, ca şi V. Hugo, e un liric, si odata ridicat de la pamint, zboară în ceruri din ce în ce superioare. De la sarcasm el trece la violenţă...”. Este deosebirea dintre satira clasica, potolită şi instructiva, specie didactica, si satira romanticilor, care se invecineaza cu pamfletul.

Dintre “Scrisorile” eminesciene , al II-a si a III-a contin versurile satirice cele mai originale. in proiectul initial al lui Eminescu, Srisoarea III, ca si imparat si proletar, urma sa se integreze in vastul poem Memento Mori ca episod final. Ulterior, a rescris-o in alt metru si i-a dat o noua individualitate numind-o Patria si patriotii, edificator pentru intentiile scriitorului. Versiunea finala a aparut sub un titlu neutru, mai putin apasat, dar problematica a ramas aceeasi.

Primele patru scrisori, gîndite de poet ca o unitate, au fost publicate in 1841, fiind rodul a mulţi ani de elaborare. Ordinea in care sunt notate scrisorile nu corespunde ordinii in care au fost scrise (II, IV, III, I, V). Iniţial ele au purtat titlul de satire.Tematica acestor scrisori are în centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, este un poem filozofic,cu o structură romantică,abordează relaţia omului de geniu cu timpul şi societatea mărginită,naşterea,evoluţia şi dramatica previziune a stingerii sistemului cosmic.

Poemul relevă dubla ipostaza a omului de geniu,a cugetătorului-pe de o parte,meditaţia filozofică asupra marilor probleme,precum şi satira determinată de relaţia omului de geniu cu societatea incapabilă de a înţelege condiţia geniului. Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, în Scrisoarea III Eminescu realizează o amplă meditaţie asupra trecutului din perspectiva prezentului şi a prezentului din perspectiva trecutului, geniul fiind aici reprezentat de omul politic.Geneza este legată de perioada de ziarist la "Timpul". Punctul de plecare l-a constituit entuziasmul colectivităţii române în momentul independenţei de stat din 1877.

'Scrisoarea I' este o creaţie de factură filozofică, aparută în perioada maturitaţii artistice a poetului, si facînd parte din seria celor cinci scrisori. Lucrarea, romantică, abordeaza condiţia geniului în raport cu posteritatea si cu societatea omenească, surprinzînd, în tablouri grandioase, geneza şi stingerea universului.
Poezia este, în acelaşi timp, o meditaţie filozofică despre spaţiu şi timp, despre existenta, pe tema 'fortuna labilis', dar si o satiră cu accente elegiace, referitoare la soarta geniului pe pamant şi în eternitate.
În prima parte apar două motive romantice, dragi poetului. Primul motiv este cel al timpului - timpul individual şi cel universal. Al doilea motiv este motivul lunii: “Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate“.

În a doua parte poetul nuanţează motivul lunii, ca un astru tutelar al faptelor meschine sau nobile ale oamenilor. Mai întîi poetul redă o imagine globară a spaţiului terestru de la pustiuri la codrii, de la mări şi izvoare la ţărmuri, şi apoi imaginea se restrînge: “Şi în cîte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti/ Cîte frunţi pline de gînduri, gînditoare le priveşti“. În continuare poetul înfăţişează o serie de ipostaze ale individului: “Vezi pe-un rege ce-mpînzeşte globu-n planuri pe un veac/ Cînd la ziua cea de mîine abia cuget-un sărac“, “Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!/ Unul caută-n oglindă de-şi buclează al său păr/ Altul caută în lume şi în vreme adevăr“.

În continuare poetul se opreşte la condiţia vitregă a omului de geniu, care apare în antiteză cu celelalte ipostaze: “Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate/ Şi de frig la piept şi-ncheie tremurînd halatul vechi/ Îşi înfundă gîtu-n guler şi bumbacul în urechi/ Uscăţi aşa cum este, gîrbovit şi de nimic/ Universul fără margini e în degetul lui mic/ Căci sub frunte-i viitorul şi trecutul se încheagă/ Noapte-adînc-a veciniciei el în şiruri o dezleagă/ Precum Atlas în vechime sprijinea ceriul pe umăr/ Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr“.

Partea a treia cuprinde o cosmogoinie care compoziţional se justifică prin faptul că ea va argumenta cît de vastă este cultura bătrînului dascăl. Apar aici motivele macrocosmusului şi microcosmosului. Raportat la macrocosmos oamenii nu sunt decît: “Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul“. În continuare poetul vorbeşte despre un previziblil sfîrşirt al lumii: soarele îl vede “trist şi roş“, planetele “îngheaţă“ şi timpul “devine vecinicie“, pentru ca la sfîrşit să domnească din nou această noapte a “nefiinţei“ şi “ eterna pace“.

Partea a patra este consacrată poziţiei vitrege a cugetătorului de geniu în lumea semenilor săi. Dascălul după ce a cugetat la destinul lumilor cosmice el cugetă acum la destinele indivizilor lumii terestre. Apare aici din nou identitatea oamenilor cu ei înşişi şi cu omenirea întreagă: “Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate“. Voinţele mărunte care îi frămîntă pe oameni n-au nici un sens din cauza ireversibilităţii timpului: “Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?/ Ca şi vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc“. Cînd vorbeşte despre soarta geniului într-o societate bîntuită de interese meschine apar numeroase accente satirice, uneori deosebit de incisive.

Imposibilitatea cunoaşterii propriei vieţi, lasă considerarea operei omului de geniu la discreţia răuvoitorilor, a invidişilor: “Şi cînd propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost,/ O să-şi bată alţii capul s-o pătrundă cum a fost?“. Pesimismul schoppenhaurian l-a influenţat pe Eminescu şi în versurile: “Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarmi … orice-ai spune,/ Peste toate o lopată de ţărînă se depune“. Apare din nou ideea că oamenii sunt egali în faţa morţii: “Mîna care-au dorit sceptrul universului şi gînduri/ Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri“.

Pe un ton ironic poetul îşi imaginează cum se vor desfăşura funerariile acestui om de geniu. Ele vor avea o falsă solemnitate deoarece oamenii sînt răi, indiferenţi, ipocriţi: “Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel,/ Nu slăvindu-te pe tine … lustruindu-se pe el“. Posteritatea va ignora valoarea operei şi se va rezuma doar la “bibliografia subţire“ căreia îi vor găsi “pete multe, răutăţi“.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles