Secolul de aur al culturii romanesti

Trimis la data: 2004-11-22 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Nicoleta Tudoricu Dimensiune: 190kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Secolele XVII-XVIII inseamna pentru Europa o epoca de treptata afirmare a tendintelor de modernizare si integrare culturala .Aceste procese se deruleaza insa cu o intensitate diferita , pe alocuri intirziata si intr-o diversitate nesfirsita in functie de conditiile concrete in fiecare zona etno-culturala .

Secolele XVII-XVIII inseamna pentru Europa o epoca de treptata afirmare a tendintelor de modernizare si integrare culturala .Aceste procese se deruleaza insa cu o intensitate diferita , pe alocuri intirziata si intr-o diversitate nesfirsita in functie de conditiile concrete in fiecare zona etno-culturala .Si in spatial romanesc, pe fundalul unor imperative commune –tranzitia de la medieval la modern si tendinta tot mai accenuata spre unitate culturala , conditiile istorice au impus adesea modalitati diferite in realizarea lor.

Afirmarea limbii romane in toate domeniile vietii culturale a fost una din premisele principalele de generalizare a fenomenului numit –“secolul de aur al culturii romane “, cuprins intre 1643 (aparitia Cazaniei lui Varlaam) si 1743 (data la care se sfarseste expunerea evenimentelor in cronica lui Ion Neculce).Si anume datorita personalitatilor din acest timp , acest secol a cunoscut o evolutie si o afirmare a limbii si siteraturii romane nemaicunoscuta pana acum .Si toate acestea se datoreaza urmatoarelor personalita MITROPOLITUL VARLAAM
 
Nascut in anul.1585, în părţile Vrancei, decedat în aug../dec. 1657, la mănăstirea Secu. Probabil a învăţat carte în “schitul lui Zosin" pe valea Secului, călugărit la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al mănăstirii şi arhimandrit; în 1628 trimis într-o misiune la Moscova. în 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632), păstorind ână în apr. 1653, când s-a retras la Secu;

In 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic. Preocupat îndeosebi de probleme cărturăreşti: în 1640 a înfiinţat o tiparniţă la Iaşi, - împreună cu meşteri tipografi - de Petru Movilă al Kieului, în care a tipărit mai multe cărţi de învăţătură în româneşte, tot în timpul vietii sale, în 1642 au avut loc lucrările sinodului de la Iaşi, la care a participat şi mitropolitul Varlaam , prin 1644 - 1645 a convocat el însuşi un sinod al tuturor ierarhilor din “ara Românească şi Moldova. care a aprobat răspunsul împortiva Catihismului calvinesc, scris de el; tot el a susţinut ctitoriile lui Vasile Lupu - printre care şi biserica “Sf.

Trei lerarhi" din Iaşi (1639) - în care au fost asezate moaştele Cuvioasei Paraschiva (1641).Un rol important la avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca, dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512, unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652.

Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Aceste tiparnite dadusera la lumina mai ales carti in legatura directa cu nevoile Bisericii, fiind imprimate in limba slavona bisericeasca si cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, caci, de atunci si pana astazi, vreme de trei secole, cu unele intreruperi datorate unor imprejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dand la iveala, un grai romanesc si cu gravuri artistic lucrate, cu precadere texte sacre si carti de cult. Intre acestea se cuvine a fi mentionata talcuirea si tiparirea in romaneste a textului integral al Sfintei Scripturi, adica a Bibliei, inceputa in noiembrie 1678, din indemnul si cheltuiala voievodului Serban Cantacuzino si terminata peste un an, in noiembrie 1688, la inceputul domniei lui Constantin Voda Brancoveanu. Aceasta Biblie numita si Biblia lui Serban sau Biblia de la Bucuresti, este cea dintai tiparire completa a textului Sfintei Scripturi in limba romana si reprezinta o noua treapta in dezvoltarea limbii noastre literare, si totodata, un monument de arta grafica romaneasca. 
Cea mai însemnată din lucrările tipărite de mitropolitul Varlaam este:
 
v      “Carte românească de învăţătură la dumenecele de preste an”, şi la praznicele împărăteşti şi la Svânţii mari (Cazania). Iaşi, 1641-1643.
 
v      506 foi, cu un “Cuvânt împreună cătră toată semenţia românească" al lui Vasile Lupu şi –
 
v      “Cuvânt cătră cetitoriu" scris de Varlaam; cuprindea 54 de cazanii la duminici şi 21 la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor,o parte din ele sunt traduse sau prelucrate după cartea Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577),
 
v      Altele sunt Iuate din manuscrise româneşti care au circulat până atunci, mai ales în Transilvania.
 
Alte Iucrări:
 
v      Sapte Taine a Bisericii, Iaşi, 1644. 340 p., prelucrată după opera retotului grec Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)
v      Cartea carea se chiama: “Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc” , tipărită probablil la Iaşi (după unii la Dealu) în 1645, cu 32 de foi, în care combatea un Catehism calvinesc tipărit la Alba Iulia, în 1645;
v      Cât a fost egumen la Secu, a tradus Iucrarea Scara sau - Leastăţa Sfântului loan Scăraru sau Sinaitul (1649), după ediţia comentată a episcopului Maxim Margunios (Veneţia, 1590), dar a rămas în manuscris.
 MITROPOLITUL DOSOFTEI
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Acest Dosofteiu mitropolitul scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta.Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedo-romana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritual bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A tradus aceasta carte din slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680. In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste o lunga Cronologie a tarii Moldovei, scrisa in versuri silabice, compusa din 136 rinduri. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Tot la tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului parinte Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti, Acatistul Maicii Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia din manastirea Pecersca in anul 1629.In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in limba greaca. Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in anul 1680, este tiparita la tipografia sa.O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele. Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686. Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare, cum spune el, de pre greceste si de pre sirbeste. In anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.
MIRON COSTIN (1633-1691)
Cea mai proieminenta si cea mai  expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles