SfÔntul Grigorie Palama

Trimis la data: 2003-03-19 Materia: Religie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 1615
Autor: Marinn Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Tradi┼úia rug─âciunii ne├«ncetate are r─âd─âcini apostolice (I. Tesaloniceni 5.17), ┼či o reg─âsim ├«n scrierile P─ârin┼úilor pustiei, c─âp─ât├ónd ├«n cursul vremii specificul vie┼úii monahale isihaste. Muntele Athos a devenit ├«n secolele XIII-XIV centrul mi┼čc─ârii de ├«nnoire a vie┼úii c─âlug─âre┼čti, prin sporirea rug─âciunii, mi┼čcare cunoscut─â sub numele de isihasm. Exponentul ei a fost Sf├óntul Grigorie Palama (1296-1359) care a formulat teologic, ├«nt├óia oar─â, doctrina ┼či practica isihast─â bazat─â pe ├«nt├ólnirea ├«n┼úeleg─âtoare cu Hristos, ├«n lumin─â, prin rug─âciunea: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie┼čte-m─â pe mine p─âc─âtosul!" rostit─â ne├«ncetat.

RUGCIUNEA

la Sfântul Grigorie Palama

"Pentru cel ce se roag neîncetat, lumea întreag devine biseric."

Ava Siluan

"Fost-a om trimis de la Dumnezeu", putem zice, reluând cuvântul
Sfântului Ioan Evanghelistul; numele lui era Grigorie Palama. Om
trimis de Dumnezeu, cci prin el s-a fundamentat teologic întreaga
experien duhovniceasc a cretinului ortodox: unirea deplin cu Dumnezeu
în iubire i rugciune; dimensiunea principal a ortodoxiei, rugciunea,
cu roadele ei, a fost aadar, este i va fi viaa Bisericii, viaa i
lucrarea Duhului Sfânt în Biseric în toate timpurile.

Tradiia rugciunii neîncetate are rdcini apostolice (I. Tesaloniceni
5.17), i o regsim în scrierile Prinilor pustiei, cptând în cursul
vremii specificul vieii monahale isihaste (hsucia = linite, tcere).
Muntele Athos a devenit în secolele XIII-XIV centrul micrii de înnoire
a vieii clugreti, prin sporirea rugciunii, micare cunoscut sub numele
de isihasm. Exponentul ei a fost Sfântul Grigorie Palama (1296-1359)
care a formulat teologic, întâia oar, doctrina i practica isihast
bazat pe întâlnirea înelegtoare cu Hristos, în lumin, prin rugciunea:
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine
pctosul!" rostit neîncetat.

1. Viaa Sfântului Grigorie Palama

Nscut în 1296, tânrul Grigorie a fost de mic în cercul familiei
imperiale dat fiind c tatl su, Constantin, era consilier intim al lui
Andronic II (1282-1328) i pedagog al nepotului acestuia, Andronic III.
Când avea 7 ani, tatl su muri, iar el fu educat i instruit în tiinele
vremii de celebrul învat Teodor Metochites, agonisindu-i o solid baz
cultural. Contactul strâns cu monahi de la Athos l-au fcut pe Grigorie
s in înc din adolescen un regim de ascez aspr, cu post i veghere mult,
hrnindu-se numai cu pâine i ap. Primul învtor în viaa sa de rugciune
i-a fost Teolept, care mai târziu ajunge mitropolit al Filadelfiei,
care l-a cluzit la deprinderea trezviei i a rugciunii minii înc de
când era în lume.

Lepdând atraciile lumii, în toamna anului 1317, cu cei doi frai ai si,
plec spre Muntele Athos. Lâng mnstirea Vatopedu, sub conducerea
btrânului Nicodim, duse o via de post, de veghe i rugciune
neîntrerupt, ziua i noaptea. Dup trei ani, în 1321, monahul Grigorie
s-a nevoit în Marea Lavr a Sfântului Atanasie, unde, ali trei ani, s-a
distins prin practica virtuilor, înelepciune i cuvânt, înfrânându-i
chiar i trebuinele cele mai naturale, "luptând parc cu trupul ca s
ajung fr de trup". În decurs de trei luni nu dormea nici o noapte, ci
numai puin dup prânz. Apoi se retrage doi ani la Glosia, i în 1326,
dup ce e hirotonit preot la Tesalonic, urc pe muntele de lâng oraul
Bereea (Veria) din Macedonia greac. Aici triete o via duhovniceasc
intens. Cinci zile pe sptmân sta izolat de toi i nu vorbea cu nimeni,
iar sâmbta i duminica se aduna cu ceilali monahi la Sfânta Liturghie i
la convorbiri. Era în al treizecilea an al vieii, sntos la trup,
neatins înc de nici o boal. Intensific postul i vegherea, iar prin
lacrimi multe îi cur ochiul sufletului. Rugciunea neîntrerupt din
mintea sa îl învrednicea de unirea nemijlocit cu Dumnezeu. Uneori, în
timpul Sfintei Liturghii, faa îi strlucea mai presus de fire,
transfigurat de focul Duhului Sfânt. Începe s predice, apoi s scrie
despre viaa Maicii Domnului i a unor cuvioi prini atonii.

Când Varlaam de Calabria, din 1334 înc, dar mai ales dup 1337, începe
s defaime practica i învtura isihast, atunci ieromonahul Grigorie
devine purttorul de cuvânt al monahismului atonit i al întregii
Biserici Ortodoxe. El precizeaz în dou triade (1338, 1339) doctrina
isihast, redactând-o i pe a treia (în 1341), când Varlaam, în 1340,
atac mai înverunat mistica rsritean i Ortodoxia însi.

Crescând polemica, s-a întrunit un sinod la 11 iunie 1341 care a dat
dreptate isihatilor, condamnându-l pe Varlaam; acesta fuge definitiv
în occident, fiind nu doar bineprimit în Biserica Catolic, ci i
promovat episcop în Gerace (sudul Italiei). La scurt vreme, în 1343,
bnuit de complot de Ioan Cantacuzino, Palama e aruncat în închisoare,
pân-n 1347. Patriarhul Ioan Colescas convoac în 1345 un sinod care-l
anatemizeaz pe Palama, susinând pe Achindin, care preia rolul de
batjocoritor al isihasmului. Împrteasa Ana de Savoia, la 2 februarie
1347, adun episcopii care-l repun în cinste pe Palama. Grigorie
Achindin fuge, dar în locul lui vine Nichifor Gregoras. Contra lui
Achindin, Grigorie Palama scrie Antireticele I-VII i câteva epistole
ctre ali monahi isihati (pân-n 1345). Urcat în 1347 pe tron, Ioan
Cantacuzino convoc în 27 mai 1351 un sinod care decret isihasmul ca
doctrin oficial a Bisericii Ortodoxe, condamnând ca eretice învturile
lui Varlaam i Achindin. Gregoras fu închis în mnstirea Hora. Dei ales
din 1347 arhiepiscop al Tesalonicului, Sfântul Grigorie Palama ajunse
acolo abia în 1352. În 1354, vrând s vin în Constantinopol, este luat
prizonier de turci, un an de zile. Între 1358-1359 Palama a mai scris
patru tratate despre isihasm, contra lui Gregoras. Anunându-i ziua
morii înainte, Sfântul Grigorie Palama trecu la Domnul la 13 noiembrie
1359. Gregoras reveni i el la ortodoxie, murind în anul urmtor.
Ucenicul Sfântului, patriarhul Filotei Kokinos, în 1368, convoc un
sinod care-l declar, pe baza mrturiilor multor monahi i episcopi i a
minunilor din biserica lui, Sfânt pe Grigorie Palama, hotrând ca zile
de prznuire a lui, ziua de 14 noiembrie i a doua duminic din Postul
Mare.

2. Opera i doctrina Sfântului Grigorie Palama

Întreaga oper a Sfântului Grigorie Palama e centrat pe rugciunea
neîncetat a minii în inim; viaa însi a lui a fost o rugciune
neîncetat. Sfântul Grigorie Palama a experiat pe viu isihia i
cunoaterea lui Dumnezeu ce vin prin rugciunea lui Iisus, i de aceea
triadele I i II poart un titlu comun, ele fiind adresate celor "ce se
dedic cu evlavia isihiei" (îl omitem în expunerea de mai jos a
operei), a treia triad coninând lucrrile în care sunt "respinse"
(tratatul I) i enumerate "absurditile ce provin din premisele
(tratatul II) i concluziile (tratatul III) filosofului Varlaam".

Problema rugciunii neîncetate este abordat în toate scrierile
palamite, cci rugciunea e izvorul vieii venice, al cunoaterii lui
Dumnezeu, care sporete în om odat cu eliberarea lui de patimi prin
lucrarea Duhului Sfânt.

Iat mai jos, o parte din lucrrile Sfântului Grigorie Palama,
consultate în redactarea acestei mici expuneri a noastr:

Triada I (1338)

1. Spre ce i pân la ce grad e folositoare îndeletnicirea cu tiinele

2. Pentru cei ce voiesc s se concentreze asupra lor în isihie, nu e fr
folos s încerce a-i ine mintea înuntru trupului.

3. Despre lumina i luminarea dumnezeiasc, despre fericirea sfânt i
despre desvârirea cea întru Hristos.

Triada II (1339)

1. Care este cunotina cu adevrat mântuitoare i cutat cu mult interes
de monahii adevrai; sau împotriva celor ce zic c cunotina ce provine
din tiinele din afar e cea cu adevrat mântuitoare.

2. Despre rugciune

3. Despre lumina sfânt

Triada III (1341)

1. Despre îndumnezeire

Tomul aghioritic (1341)

Antireticele I-VII contra lui Achindin (1342-1344)

Doctrina palamit susine cunoaterea lui Dumnezeu, experierea vieii
venice prin comuniunea direct cu El în Biseric. Ea este o trire dat
potenial tuturor cretinilor prin Taina Botezului i prin participarea
la viaa lui Hristos prin împrtirea Lui la Sfânta Liturghie. Dar actul
împrtirii euharistice cu Hristos trebuie prelungit i actualizat în om
prin rugciune neîncetat; astfel dialogul omului cu Hristos este
continuu i într-o sporire neîntrerupt, omul ajungând "prta
dumnezeietii firi" prin umplerea lui de harul îndumnezeitor al Duhului
Sfânt.

1. Pentru a-L cunoate pe Dumnezeu nu e absolut necesar tiina profan,
ci pzirea poruncilor Lui. Înelepciunea dat prin Duhul Sfânt profeilor,
apostolilor i tuturor cretinilor lucrtori, îndeamn pe tot omul s
cunoasc i s împlineasc voia lui Dumnezeu, luminându-l i în înelegerea
raiunilor cauzale ale lucrurilor; ea este un dar duhovnicesc care-l
purific pe om de patimi. Iar apropierea de Dumnezeu vine prin
neîncetata rugciune care înclzete inima omului cu focul iubirii lui
Dumnezeu i a semenilor.

2. Rugciunea svârit de minte în inim întrete gândul omului permanent
la Iisus Hristos, mrind comuniunea cu El, i sfinind întreaga fiin a
omului, întrind cugetele i simurile în frica de Dumnezeu. Îns
rugciunea trebuie ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles