Sfarsitul istoriei si ultimul om

Trimis la data: 2010-05-30 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Rimbaud Verlaine Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Originile acestei lucrari se afla in articolul “Sfarsitul istoriei?” scris de Fukuyama si aparut in ziarul “The National Interest” in anul 1989.Ideea centrala consta in faptul ca democratia liberala poate fi “punctul forte al evolutiei ideologice a omenirii”, constituind astfel “sfarsitul istoriei” ; democratia liberala, spre deosebire de formele anterioare de guvernamant, era lipsita de contradictii interne grave care sa reprezinte un obstacol in functionarea ei. Problemele care pot interveni isi au originea in aplicarea gresita a principiilor democratice

Istoria, in viziunea lui Fukuyama este inteleasa ca un proces coerent, evolutiv, tinand cont de experienta tuturor oamenilor din toate timpurile. Filosoful se opreste asupra cazurilor lui Hegel si Marx care considerau ca evolutia societatii umane nu era fara sfarsit si ca ea se va incheia cand omenirea va fi realizat acea forma a societatii care sa ii satifaca aspiratiile fundamentale. Pentru Hegel, sfarsitul istoriei era statul,liberal, iar pentru Marx societatea comunista.

La baza cartii sta intrebarea “daca la sfarsitul secolului al-XX-lea mai are sens sa vorbim despre o istorie a omenirii coerenta si directionala, care va conduce in final cea mai mare parte a omenirii la democratia liberala.”

Raspunsul dat de Fukuyamaeste unul afirmativ, avand la baza o dubla motivatie- una legata de aspecte economice si cealalta de “lupta pentru recunoastere”.In acest volum se evidentiaza doua incercari de a prezenta o Istorie Universala; in prima parte se stabileste necesitatea invocarii posibilitatii unei asemenea Istorii, in timp ce in partea a doua se propune un raspuns, fiind folosita stiinta moderna ca mecanism de reglare petru a explicita directionalitatea sau coerenta istoriei.

Importanta stiintei moderne in acest demers este data de faptul ca ea este singura activitate sociala care este considerata de toata lumea ca fiind cumulativa, dar si directionala. Dezvoltarea stiintei moderne a avut un efect uniform asupra tuturor societatilor in care s-a manifestat.

Aceasta deoarece, in primul rand, tehnologia confera avantaje militare celor care o detin, dar si datorita posibilitatii existenei in continuare a razboiului in cadrul sistemului international. In al doilea rand, stiinta moderna stabileste un orizont uniform al posibilitatilor productiei economice. Toate tarile care se modernizeaza din punct de vedere economic trebuie sa ajunga sa se asemene din ce in ce mai mult.

Logica stiintei moderne pare sa dicteze o evolutie universala in directia capitalismului, dar mecanismele ei nu sunt suficiente pentru a explica fundamentul democratiei. Democratia stabila a aparut si in state preindustriale (Statele Unite), iar progresul tehnologic a aparut si in state autoritare(Coreea).

Logica stiintei moderne poate totusi explica de ce noi suntem functionari si nu tarani, de ce facem parte din organizatii profesionale si sindicate si nu din triburi sau din clanuri, de ce ne supunem birocratiei si nu bisericii si nu in ultimul rand, de ce suntem alfabetizati si vorbim o limba nationala comuna.

Interpretarile economice ale istoriei nu pot explica de ce apare democratia, deoarece noi, oamenii nu ne reducem la niste animale economice, motiv pentru care, in partea a treia, Fukuyama incearca sa recupereze omul in totalitatea sa- aici intervine Hegel si “lupta pentru recunoastere”.

Hegel sustine ca omul se deosebeste de animal prin faptul ca doreste dorinta altor oameni, adica vrea sa fie recunoscut ca fiinta omeneasca, ce detine o anumita valoare si o anumita demnitate. In prestigiu vede Hegel prima licarire a libertatii umane.

Conform lui Platon, dorinta ii impinge pe oameni sa caute anumite lucruri in afara fiintei lor, iar ratiunea le arata calea optima de a obtine respectivele lucruri, dar omul mai cauta si recunoastere(a sa cat si a obiectelor pe care le considera ca fiind valoroase).

Mania, rusinea si mandria, care apar cand omul este subestimat, cand nu se ridica la nivelul asteptarilor sau atunci cand se ridica si este recunoscut, sunt parti ale personalitatii cu o importanta majora in viata politica si in intreg procesul istoric, afirma Hegel.

Filosoful german crede ca dorinta de a fi recunoscut l-a impins pe omul preistoric la o lupta sangeroasa pentru a obtine prestigiu; astfel societatea s-a impartit in stapani si in sclavi. Aceasta recunostere era insuficienta pentru prima categorie si inexistenta pentru a doua. Contradictia aceasta este rezolvata in urma revolutiei franceze si a celei americane.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles